Volumul al IV-lea al jurnalului regelui Carol al II-lea cuprinde insemnarile din perioada 1 ianuarie 1943 - 31 decembrie 1945. Asadar, trei ani din viata monarhului exilat, dintre care primii doi au fost petrecuti in Mexic, iar ultimul, incepand cu decembrie 1944, in Brazilia. Cu o premonitie fantastica, suveranul a intuit viitorul Romaniei: „Grija mea merge, in primul rand, catre Tara mea; ea este mai primejduita decat celelalte, daca nu se da posibilitatea de a face ceva pentru ea. Intai, in situatia de azi, se gaseste in campul celor batuti; pe urma, inaintarea Armatei Rosii spre Europa, care se va face, daca nu intervine ceva urgent, prin Tara noastra; cu ajutorul numarului destul de mare de prizonieri din URSS se vor face toate eforturile pentru a o comuniza”.
In Mexic, fostul rege s-a iluzionat ca ar putea deveni liderul unei actiuni politice pentru scoaterea Romaniei din razboi si alaturarea ei Natiunilor Unite. Vazand ca anglo-americanii refuza orice colaborare, Carol al II-lea si-a indreptat atentia spre sovietici, purtand negocieri cu ambasadorul Konstantin Umansky. La 11 octombrie 1944, suveranul uitat al Romaniei si companionii sai vor parasi Mexicul, imbarcandu-se la Vera Cruz pentru noua destinatie a exilului, Brazilia. Pana in 1947 vor locui la Rio de Janeiro, unde monarhul va fi naliza cartea In zodia Satanei, in care realiza o pertinenta analiza a politicii interbelice europene.
