Noua criză a Europei

„În raport cu orice altă epocă, lumea în care trăim este diferită. Concentrări de putere industrială, tehnologică și militară mai mari ca oricând, afirmarea civilizațiilor Asiei, tehnologii radical noi, bazate pe inteligența artificială, biologia sintetică și mecanica cuantică, expansiunea fake news-urilor schimbă lumea. Nu doar în detalii, ci în organizări și decizii care afectează viețile oamenilor.

Pe acest fundal istoric Europa a redevenit problemă. În vreme ce alte continente urcă, prin dezvoltare și performanțe, continentul nostru a intrat într-o nouă criză. Ceea ce am anticipat în cartea The Destiny of Europe (Editura Academiei Române, București, 2011) în materie de dificultăți ale Uniunii Europene s-a confirmat din plin – la ele adăugându-se, după cea mai lungă perioadă de pace, războiul de pe continent și debusolarea de astăzi.

Nu este pentru prima oară când Europa le solicită europenilor să-i gândească destinul. În definitiv, după Primul Război Mondial, Europa a pierdut întâietatea economică, politică și militară în lume. Al Doilea Război Mondial a însemnat catastrofa ei și intrarea sub controlul unor supraputeri. Acum supraputerile care decid soarta lumii sunt în afara continentului. Europa pare a se mulțumi cu părăsirea proiectului de unificare pe baze democratice, care punea în mișcare țările și domeniile, cu administrarea a ceea ce este și trecerea la înarmare.

Europa plătește azi costuri mari nu ca urmare a înaintării raționalismului bazat pe științe, cum susținea Oswald Spengler în Declinul Occidentului (1923). Una dintre observațiile mele este aceea că Europa, în loc să-și păstreze receptivitatea la argumente, pe care i-o și pretinde raționalismul din care se revendică, a intrat în criză – criză de raționalitate, criză de legitimare, criză de motivație, criză de creativitate, criză a înțelegerii și practicării democrației și, în fond, o criză de identitate. Acum de identitatea ei culturală, care a marcat lumea, se abuzează, fără să se înțeleagă ceea ce este și ar trebui să devină cu adevărat Europa. Ceea ce numim Europa unită are viitor sub condiția unei reconstrucții, a refacerii structurilor ei, până la nivelul la care se iau deciziile – cu cât mai devreme, cu atât mai bine”. 

Andrei Marga

Andrei Marga (născut la 22 mai 1946) este filosof, politolog și profesor universitar român. A fost ministru al Educației Naționale, ministru de Externe al României și rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. 

A contribuit la înființarea Facultății de Studii Europene, din cadrul UBB, unde a și predat cursuri de integrare europeană. Este laureat al Premiului Herder (2005).

În filosofie, Andrei Marga s-a orientat spre filosofia contemporană, filosofia unificării europene, logica și teoria argumentării, dar și spre filosofia politică și a religiei. Multe dintre lucrările sale pun în discuție preceptele filosofiei lui Jurgen Habermas, reprezentantul de frunte al Școlii de la Frankfurt. A întreprins cercetări ample în timpul stagiilor științifice de la Woodrow Wilson Center (1991) și la National Endowment for Democracy din Washington (SUA). În 1993, a propus un curs de Filosofia pragmatismului, primul de factura aceasta din țară, iar din 1994 unul de Filosofia unificării europene. Fiind o personalitate marcantă a vieții academice din România, a fost invitat să predea cursuri la numeroase universități din lume: Universitatea Evreiască din Ierusalim, Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier (Franța), Universitatea din Viena, Universitatea din München. A scris zeci de cărți și sute de studii și articole, publicate în reviste din țară și străinătate.

Artur Rosenauer (președintele Kuratoriului Premiilor Herder, Hamburg-Viena, 2005): Premiul Herder pe 2005 merge la Andrei Marga, unul dintre cei mai importanți filosofi contemporani ai României. În numeroase publicații el s-a ocupat deosebit de profund cu probleme de filosofie politică, logică generală și teoria argumentării și metodologia filosofică. Dincolo de acestea, el a făcut cunoscută filosofia europeană, în mod deosebit, inclusiv filosofia germană a secolului al XX-lea în patria sa.

Jürgen Habermas (Universitatea Frankfurt am Main, 2023): O atât de extinsă și cuprinzătoare etalare a scrierilor și a concepției mele, precum cea din cartea lui Andrei Marga, Filosofia lui Habermas (Editura Academiei Române, București, 2022), am cunoscut rar – pentru aceasta sunt extraordinar de recunoscător. Este pentru mine o mare satisfacție să fiu acum prezent, în acest fel competent, cu scrierile mele, în sfera publică academică a României.

Xu Lin (Consilier de Stat, Director general al Hanban, Beijing, 2011): Cu viziunea strategică și bogata experiență de politician și educator, cu viziunea și cunoașterea unui filosof, Andrei Marga a făcut ca Universitatea „Babeș-Bolyai” să devină una dintre cele mai mari și mai puternice universități din România și chiar Europa, și a format un mediu înconjurător multicultural al universității.