Andrei Marga

„«Decuplajul» Chinei și al SUA, precum și transformarea competiției în confruntarea lor, la care forțează unii fără a lua în considerare consecințele, periclitează ordinea lumii. Dezvoltările la care uma¬nitatea se angajase după anul 1972 vor fi înlocuite cu o serie de conflicte. Este improbabil ca acestea să rezolve ceva în epoca în care proliferarea nucleară nu s-a oprit, iar o nouă generație de arme a intrat pe scenă. Terorismul se va simți din nou în largul său, după ce a putut fi redus grație înțelegerilor dintre SUA, Rusia, China și UE. Particularismele – etniciste, confesionale, culturaliste etc. – vor izbucni cu o forță nouă pe fondul unor acțiuni ce nu au cum să rămână raționale. Pe scurt spus, distrugerea «cuplajului» va antrena falii mai mari în umanitatea actuală decât se discută și se anticipează astăzi. Fiecare om îi va resimți efectele.”ANDREI MARGA..

Venită din economie, globalizarea nu s-a redus la economie. Ea a antrenat, în virtutea unor legături lăuntrice, tot mai multe domenii. Comunicaţiile, cercetarea ştiinţifică, educaţia au fost printre primele. Nici astăzi nu s-a atins globalizarea tuturor domeniilor, dar tendinţa este prezentă pretutindeni. Asupra tuturor se exercită presiunea la intrarea pe piaţa globală şi, cu aceasta, la a face din competitivitate cheia înţelegerii de sine şi a vieţii sociale şi individuale. Aşa stând lucrurile, nu poţi da seama de globalizare fără a lua contact cu analizele ce i se consacră în economie, sociologie şi fără a detecta consecinţele ei. Trăim, ca ulterior născuţi, epoca globalizării, cu enormele ei schimbări şi marile probleme pe care le pune. Andrei Marga..

„În România actuală, nu banii lipsesc în primul rând, cum sună un refren care împiedică schimbările. Lipsesc, înainte de orice, ideile noi si soluţiile în organizare care să ducă înainte.Eu sunt de părere că trebuie să reve­nim la o gândire riguroasă şi inova-tivă şi că nu există altă soluţie decât o schimbare cuprinzătoare, una de sistem. Trebuie din nou făcută o reformă a educaţiei luată la propriu, aşa cum a fost ultima oară în perioada 1997-2000. Este nevoie, ca şi atunci, de o reformă concepută şi făcută în mod responsabil – adică degajată de presiunea multiplelor interese şi scoasă din op-ticile înguste ale grupurilor aflate în căutare de suport elec­toral. Degradarea a mers atât de departe, încât numai o reformă responsabilă mai este acum, de fapt, soluţia.” (Andrei Marga)Într-un volum intitulat Educația responsabilă. O viziune asupra învățământului românesc (Editura Niculescu, București, 2019, 392 pg.), Andrei Marga sintetizează concepția sa asupra a ceea ce este de făcut în învățământul românesc. Este concepția care a condus la reforma educației din România anilor 1997-2000 și la crearea celei mai puternice universități din țara noastră în anii 1993-2012. Totodată, profesorul clujean face o analiză a situației și perspectivelor învățământului românesc de astăzi...

O ampla si erudita analiza a legaturilor istorice dintre Europa si Israel, cartea profesorului Andrei Marga examineaza modul in care evreii au marcat istoria si cultura Europei, contribuind la formarea identitatii europene, dar si modul in care aceasta influenta s-a rasfrant asupra poporului evreu. Facand paralele intre trecut si prezent, volumul examineaza critic contextul istoric, politic si social in care s-a dezvoltat relatia dintre cultura si civilizatia europeana pe de o parte, si cea iudaica pe de alta parte, fiindca, asa cum insusi autorul afirma, „nu poti desparti Europa de componenta culturala evreiasca fara a amputa o parte a sufletului ei"...

O prezentare detaliata a principalelor teme, contributii si idei ale filosofului german Jurgen Habermas, in dialog cu abordari influente ale altor filosofi marcanti din contemporaneitate (Heidegger, Gadamer, Karl Popper, Michel Foucault, Jaques Derrida etc.), realizata de unul dintre cei mai avizati comentatori ai lui Habermas, fostul sau student, profesorul clujean Andrei Marga. Prin conceptiile sale privind sfera publica sau teoria actiunii sociale, Habermas este astazi mai relevant ca oricand, ca reprezentant de seama al gandirii de stanga social-democrata si social-liberala...

Heidegger este parte a istoriei practice, si nu numai practice, a national-socialismului. Heidegger a fost unul dintre marii filosofi ai istoriei filosofiei universale, dependent, desigur, ca multi alti ganditori, de contexte, dar ganditor de anvergura. O filosofie cum este cea a lui Heidegger nu este nicidecum un simplu reflex al evenimentelor istoriei sau o adaptare de conjunctura. In cuprinsul ei este o prelucrare filosofica a istoriei cunoscute, din optici personale, discutabile ca orice produs istoric - este, altfel spus, filosofie la propriu, care merita captata, analizata, evaluata, in primul rand, ca urmare a ponderii ei. Ar fi in afara rigorilor profesionale si a eticii raportarii la autori si opere sa nu vedem aceasta filosofie ca atare, in intreaga ei desfasurare, cu innoirile de orizont pe care ea le-a propus. Filosoful Heidegger nu se reduce nicidecum la optiunile politice sau la persoana sa politica, chiar daca nu poate fi despartit de acestea. Iata tot atatea ratiuni pentru a prezenta intr-un volum interpretarea mea a operei lui Heidegger, bazata si pe cunoasterea celor doua praguri ce au putut fi stabilite abia in deceniile recente, gratie accesului in arhive - Contributiile la filosofie si Caietele negre. M-a preocupat de mult sa inteleg gandirea heideggeriana, fiind convins ca, si daca nu devii adeptul unui filosof, cunoasterea a ceea ce el a spus, ca atare, este indispensabila. Cu atat mai mult cand este vorba de un filosof de cea mai mare anvergura! Am socotit, totodata, ca este datoria mea sa dau seama, prin analize din diferite momente, de felul in care l-am vazut si in ce conexiuni l-am cercetat pe Heidegger. De aceea, reunesc aici studiile si articolele mele consacrate filosofiei sale, intr-un efort de a lamuri, luand in seama toate datele accesibile astazi, continutul si evolutia filosofiei unui ganditor care, cu ideile si argumentele sale, este mai mult decat se crede in ambianta framantarilor de astazi si continua sa-si lase amprenta asupra lumii. - Andrei Marga, Cluj-Napoca, la 16 iunie 2020..

ANDREI MARGA s-a specializat in filosofia contemporana in Germania Federala si SUA. Profesor de filosofie contemporana si logica generala, Andrei Marga a fost cel mai longeviv rector al Universitatii Babes-Bolyai (1993- 2004 si 2008-2012), Ministrul Educatiei Nationale in guvernele Ciorbea, Vasile, Isarescu, Ministrul Afacerilor Externe in guvernul Ponta 1, presedinte al Institutului Cultural Roman.Andrei Marga a fost ales in conducerea unor organizatii si institutii internationale si a fost numit consultant de institutii culturale si universitare in China, Vatican, Germania, Ungaria, Austria. I s-au acordat ordine de stat in Germania („Das Grosse Bundesverdienstkreuz”), Franta, Italia, Portugalia, Romania. Este laureat al Premiului „Herder” si a primit premii si distinctii in Austria, Germania, Israel, Ungaria, SUA.A sustinut cursuri si seminarii, ca profesor invitat la universitatile din Munchen (Ludwig Maximillians), Viena, Montpellier (Paul Valery), Ierusalim (Universitatea Ebraica) si Bucuresti...

„În raport cu orice altă epocă, lumea în care trăim este diferită. Concentrări de putere industrială, tehnologică și militară mai mari ca oricând, afirmarea civilizațiilor Asiei, tehnologii radical noi, bazate pe inteligența artificială, biologia sintetică și mecanica cuantică, expansiunea fake news-urilor schimbă lumea. Nu doar în detalii, ci în organizări și decizii care afectează viețile oamenilor.Pe acest fundal istoric Europa a redevenit problemă. În vreme ce alte continente urcă, prin dezvoltare și performanțe, continentul nostru a intrat într-o nouă criză. Ceea ce am anticipat în cartea The Destiny of Europe (Editura Academiei Române, București, 2011) în materie de dificultăți ale Uniunii Europene s-a confirmat din plin – la ele adăugându-se, după cea mai lungă perioadă de pace, războiul de pe continent și debusolarea de astăzi.Nu este pentru prima oară când Europa le solicită europenilor să-i gândească destinul. În definitiv, după Primul Război Mondial, Europa a pierdut întâietatea economică, politică și militară în lume. Al Doilea Război Mondial a însemnat catastrofa ei și intrarea sub controlul unor supraputeri. Acum supraputerile care decid soarta lumii sunt în afara continentului. Europa pare a se mulțumi cu părăsirea proiectului de unificare pe baze democratice, care punea în mișcare țările și domeniile, cu administrarea a ceea ce este și trecerea la înarmare.Europa plătește azi costuri mari nu ca urmare a înaintării raționalismului bazat pe științe, cum susținea Oswald Spengler în Declinul Occidentului (1923). Una dintre observațiile mele este aceea că Europa, în loc să-și păstreze receptivitatea la argumente, pe care i-o și pretinde raționalismul din care se revendică, a intrat în criză – criză de raționalitate, criză de legitimare, criză de motivație, criză de creativitate, criză a înțelegerii și practicării democrației și, în fond, o criză de identitate. Acum de identitatea ei culturală, care a marcat lumea, se abuzează, fără să se înțeleagă ceea ce este și ar trebui să devină cu adevărat Europa. Ceea ce numim Europa unită are viitor sub condiția unei reconstrucții, a refacerii structurilor ei, până la nivelul la care se iau deciziile – cu cât mai devreme, cu atât mai bine”. Andrei MargaAndrei Marga (născut la 22 mai 1946) este filosof, politolog și profesor universitar român. A fost ministru al Educației Naționale, ministru de Externe al României și rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A contribuit la înființarea Facultății de Studii Europene, din cadrul UBB, unde a și predat cursuri de integrare europeană. Este laureat al Premiului Herder (2005).În filosofie, Andrei Marga s-a orientat spre filosofia contemporană, filosofia unificării europene, logica și teoria argumentării, dar și spre filosofia politică și a religiei. Multe dintre lucrările sale pun în discuție preceptele filosofiei lui Jurgen Habermas, reprezentantul de frunte al Școlii de la Frankfurt. A întreprins cercetări ample în timpul stagiilor științifice de la Woodrow Wilson Center (1991) și la National Endowment for Democracy din Washington (SUA). În 1993, a propus un curs de Filosofia pragmatismului, primul de factura aceasta din țară, iar din 1994 unul de Filosofia unificării europene. Fiind o personalitate marcantă a vieții academice din România, a fost invitat să predea cursuri la numeroase universități din lume: Universitatea Evreiască din Ierusalim, Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier (Franța), Universitatea din Viena, Universitatea din München. A scris zeci de cărți și sute de studii și articole, publicate în reviste din țară și străinătate.Artur Rosenauer (președintele Kuratoriului Premiilor Herder, Hamburg-Viena, 2005): Premiul Herder pe 2005 merge la Andrei Marga, unul dintre cei mai importanți filosofi contemporani ai României. În numeroase publicații el s-a ocupat deosebit de profund cu probleme de filosofie politică, logică generală și teoria argumentării și metodologia filosofică. Dincolo de acestea, el a făcut cunoscută filosofia europeană, în mod deosebit, inclusiv filosofia germană a secolului al XX-lea în patria sa.Jürgen Habermas (Universitatea Frankfurt am Main, 2023): O atât de extinsă și cuprinzătoare etalare a scrierilor și a concepției mele, precum cea din cartea lui Andrei Marga, Filosofia lui Habermas (Editura Academiei Române, București, 2022), am cunoscut rar – pentru aceasta sunt extraordinar de recunoscător. Este pentru mine o mare satisfacție să fiu acum prezent, în acest fel competent, cu scrierile mele, în sfera publică academică a României.Xu Lin (Consilier de Stat, Director general al Hanban, Beijing, 2011): Cu viziunea strategică și bogata experiență de politician și educator, cu viziunea și cunoașterea unui filosof, Andrei Marga a făcut ca Universitatea „Babeș-Bolyai” să devină una dintre cele mai mari și mai puternice universități din România și chiar Europa, și a format un mediu înconjurător multicultural al universității...

Ordinea viitoare a lumii inseamna multe lucruri. Bunaoara, dupa euforia unificarii din anii nouazeci, Europa resimte nevoia unei reorganizari. O restructurare a economiei lumii, luand in seama nu numai reusitele, ci si consecintele globalizarii, a inceput deja. Resursele naturale isi schimba pretul. Chestiunea legitimarii creste in importanta, iar republicanismul democratic renaste. Discrepantele sociale devin o tema importanta. Diferentele de dezvoltare revin pe agenda internationala. Puteri noi si-au facut loc la masa deciziilor. Supraputerile au intrat in raporturile unei geometrii variabile. O noua scindare ameninta lumea. Din toate ratiunile, conceperea suveranitatii trebuie din nou adusa la zi. Noua arhitectura de securitate are misiunea de a o reconstrui cu buna-credinta si competenta din primul moment. - Andrei Marga..

Nu este arta fara dimensiune estetica. Un tablou este pictura, o melodie este muzica, un obiect apartine sculpturii sau arhitecturii daca au "dimensiune estetica". Aceasta este captata traditional sub conceptul de "frumos", dar mai importanta decat aceasta captare, care nici nu mai este sigur ca e destul de acoperitoare pentru arta de astazi, este imprejurarea ca e vorba de o dimensiune a existentei deosebita de ceea ce este doar vital, doar traire, doar util, doar functional sau doar placut. Cu o aproximare inevitabila, dar folositoare, putem spune ca acolo unde avem de a face cu „adevarul" vorbim de cunoastere, unde avem de a face cu "dreptatea" este in joc justitia, unde avem de a face cu "binele" suntem in teritoriul moralei, iar unde avem de a face cu "frumosul" este arta. (...) - Andrei Marga..

Romania in Europa actuala este o lucrare foarte ampla, care abordeaza problemele acute ale Romaniei in contextul globalizarii si al europenizarii. Autorul realizeaza o critica severa si argumentata a neajunsurilor care incetinesc, de multe ori chiar impiedica, sincronizarea tarii noastre cu celelalte tari europene, acuzand coruptia, incompetenta decidentilor, nepotismul, omniprezenta serviciilor secrete, dezinformarea s.a.Din perspectiva politicianului, a profesorului universitar, fost rector, a fostului ministru, a sociologului si a filosofului, Andrei Marga arunca o privire panoramica asupra dificultatilor cu care se confrunta societatea romaneasca actuala si propune solutii, nu foarte optimist, dar nici lipsit de speranta...

Sensul vietii nu este raspuns la o intrebare simpla. El este rezolvarea data unei teme unificatoare de numeroase intrebari adresate in diferite directii. Sensul este ceva peste o traire sau alta, ii imprima vietii o conduita si o poate privi retroactiv si prospectiv. Sensul este al vietii inainte de a fi pus in fata ei; este al vietii luata ca intreg, chiar daca actiunile noastre sunt contextuale. - Andrei Marga ..

Democratia este parte a proiectului societatii moderne, alaturi de industrializare, stat de drept bazat pe libertati si drepturi fundamentale ale cetateanului si omului, morala universalista, arta a trairilor oamenilor, cultura bazata pe stiinta si reflexivitate. In virtutea rolului organizator si motor al politicii, modernitatea a presupus democratia. De calibrul acesteia depind triumfurile ei.In contextul crizelor pe care le-am amintit, democratia insasi se resimte. Teoreticieni si politicieni de frunte vorbesc astazi fara retinere de fragilizarea si chiar criza democratiei. Indiciile factuale nu lipsesc. De pilda, in societatile democratice, procentul celor care declara ca nu sunt consultati este in exces. Increderea in reprezentanti este mica. Apatia electoratului a intrecut in multe tari normalitatea. Democratia s-a despartit in multe locuri de meritocratie, de care era legata la origini si, cum ne spun analize contemporane, a cedat in fata mediocratiei si stupidocratiei. Democratii clasice sunt sub presiunea extremismelor politice. O vasta manipulare a ocupat mass-media. Problemele cetatenilor nu se reprezinta si nu se rezolva, astfel incat acestia isi pierd increderea in democratie. Efortul de a construi viitorul imediat este redus. Digitalizarea este folosita ca instrument de manipulare si control exercitat asupra cetatenilor. O atmosfera de sfarsit de lume se asterne pe nesimtite. Soarta democratiei este firesc sa ne preocupe, ca cetateni care au nevoie de libertati, drepturi si decizii adecvate, ca oameni lucizi care traiesc cu convingeri si ca persoane responsabile de viata lor si a celorlalti. Dar si ca oameni care stiu din istoria recenta a Europei cat de scump s-a platit alunecarea in dictaturi. De aceea, examinez in cele ce urmeaza soarta democratiei plecand de la datele ei actuale. [...] - Andrei Marga..

Avem deja formulate o serie de diagnoze ale societăţilor în care trăim: societate „a supunerii”, „a asimetriei”, „a vidului valorilor”, „a structurilor invizibile”, „a haosului”, „a cinismului”, „a mediatizării”, „a minciunii”, „a cunoaşterii”, „a informaţiilor”, „a comunicaţiilor”, „a manipulării extinse”, „a indiferenţei”, „a infantilismului”, „a turbulenţei”, „a riscului”, „a narcisismului”, „a cleptocraţiei”. Cum se pot corela toate acestea?Opinia cărţii de faţă este că aceste diagnoze, date în cultura universală din zilele noastre, pot fi privite în bună parte ca epifenomene ale nesiguranţei. Ele sunt condiţii şi efecte, încoronări, în acelaşi timp, ale acesteia, premise şi fenomene din aceeaşi familie cu „nesiguranţa”. De aceea, în volumul de faţă, întreprindem încercarea de a face un pas înainte, profilând „societatea nesigură” şi indicând raportul cu „nesiguranţa” al diagnozelor deja existente...

Paradoxele logico-matematice ne avertizeaza ca nu putem cunoaste riguros in orice conditii. Principiul lui Heisenberg ne spune ca nu putem stabili in acelasi timp pozitia si viteza unei particule la nivel subatomic. Teorema lui Godel ne previne ca axiomele unui sistem nu se pot demonstra in acel sistem. Niklas Luhmann a luat "complexitatea" drept realitate indestructibila a vietii, iar "stapanirea complexitatii" o urca la rangul de problema de baza. Joseph Ratzinger vorbea de "o lume deja pierduta" pentru valori. Actualul secretar general al ONU declara ca ne-am afla doar la o apasare de buton de coborarea in infernul nuclear.Lumea actuala este una a sporirii complexitatii in toate directiile. Nu este cazul dezarmarii in fata acesteia. Dezarmarea, dar si pasivitatea si abordarea pe fragmente nu ar insemna practic decat intoarcerea oamenilor printre obiecte, a societatii in natura si disolutia moralei. Se poate stapani complexitatea punand in joc o filosofie capabila sa integreze optici diferite din perspectiva intregului - intregul unei fiinte umane ce se asuma pe sine in conditiile lumii si se recunoaste in fiecare dintre cei care traiesc. Nu este niciodata totul incheiat. Dar acum avem in fata un camp de probleme, dificultati si amenintari solicitant - un camp ce pretinde innoire si creatie. - Andrei Marga..

"S-au inregistrat multe premiere istorice in pontificatul lui Benedict al XVI-lea. Bunaoara, dupa ce a redactat documente ale Conciliului Vatican II, Joseph Ratzinger a fost, cum a spus actualul papa, Francisc, "mintea teologica" a predecesorului sau vreme de doua decenii. El a reprezentat o epoca fecunda a relatiei dintre crestinism si iudaism. A fost teologul cu cea mai vasta cercetare in vederea restabilirii credintei in cultura modernitatii. Pentru prima oara papa a fost autorul unei monografieri a lui Iisus din Nazareth. El a lamurit ponderea religiei in "societatea postseculara". El a deschis discutia asupra reprezentarii lui Dumnezeu in diferite culturi. Cu reflectiile sale pastorale, teologice si filosofice, Joseph Ratzinger suscita continuu interes in intreaga lume."..