Intemeiata de Carol l, Familia Regala a Romaniei coboara, in linie genealogica directa, din Familia Imperiala de Hohenzollern-Sigmaringen (familia din care facea parte si ultimul Imparat al Germaniei, Wilhelm al 11-lea) si este inrudita cu toate marile familii regale europene: britanica (Dinastia de Windsor), a Spaniei, a Portugaliei, a Danemarcei, a Greciei, a Frantei (Bourbon) si Familia lmperiala a Rusiei (Romanov). Din 1866 si pana astazi, istoria Romaniei se impleteste inextricabil cu cea a Dinastiei Romane. Chiar si in momentele in care ultimul Suveran a fost alungat din tara, Familia Regala a reprezentat un reper pentru tot romanul, un far al constiintei nationale. Dar, in tot acest veac si jumatate, Familia Regala a fost constituita din oameni "in carne si oase", nu din Supermani fictionali, din fiinte carora nimic din ceea ce este omenesc nu le-a fost strain... - Dan-Silviu Boerescu..

Suntem peste tot acasa,/Portile ni se deschid;/Nu-i echipa mai frumoasa/Si iubita ca Rapid (...) // Nu va dati batuti o clipa,/Invatati acest refren,/Imnul nostru de echipa./Glasul lor in fior de tren... Cine a ascultat macar o data acest imn al Rapidului, compus de Victor Socaciu pe versurile lui Adrian Paunescu, stie de ce ecoul tribunelor din Giulesti se reverbereaza misterios, la infinit. Glasul rotilor de tren! ("Mai bine un meci al Rapidului decat un concert mediocru" - vorba lui Dan Grigore...) Nu e vorba despre scoruri si clasamente. Nu e vorba despre cine a marcat golul, dubla, hattrick-ul. Nu e vorba nici despre faptul ca fotbalul se joaca - nu-i asa? - cu un balon rotund. Nu. Este altceva. Mult mai mult decat un meci. Este o stare de spirit. Unica prin intensitatea ei patimasa. Aceasta este Giulestina, esenta rapidismului, dincolo si dincoace de gazon. Totul trait la cote maxime fiindca, vorba lui Fanus Neagu, "Rapid nu opreste niciodata in garile mici". Foarte probabil, "Caragiale ar fi fost cu siguranta rapidist". Acestea sunt vorbele eseistului Radu Enescu, dar ele s-au regasit intotdeauna in subconstientul suporterului de pe Giulesti. "O echipa atat de simpla, comica, naiva nu avea cum sa treaca neobservata de Nenea Iancu sau de breasla acestuia." Si nici nu a trecut. Rapidul a reprezentat intotdeauna o sursa inepuizabila de fascinatie si inspiratie pentru gazetari, prozatori, poeti, politicieni si artisti din toate ramurile, asa cum se mandreste Brigada Pittis...

Englezoaica, nemtoaica, rusoaica - prin venele ei curgea sangele amestecat al marilor dinastii europene... Cine ar fi banuit inainte de 1890 ca frumoasa printesa cosmopolita va fi unul dintre personajele care vor influenta decisiv, peste ani, formarea Romaniei Mari si se va identifica profund cu destinul unei tari indepartate si aproape exotice, cand ea era, de fapt, menita unei foarte probabile coroane britanice?!? Descendenta a familiilor domnitoare din Regatul Unit, Germania si Imperiul Tarist, "Missy" fusese ceruta de nevasta de varul ei primar George, viitorul Rege al Angliei, insa mama ei de origine pravoslavnica s-a opus vehement si i-a aranjat o casatorie - "ortodoxa" din toate punctele de vedere - cu Ferdinand, nimeni altul decat timidul Print Mostenitor al Romaniei. Numai ca diferentele de temperament si-au spus cuvantul si casnicia a esuat lamentabil, jumatate dintre copiii cuplului avand alti tati biologici decat cel oficial, iar cei doi soti ajungand fiecare in bratelor altor parteneri, ceea ce, in cazul Mariei, va atrage mania si represaliile fiului ei cel mare, viitorul Rege Carol al II-lea. Dificultatile conjugale si problemele sentimentale n-au impiedicat-o insa pe Regina Maria a Romaniei sa-si exercite exemplar atributiile regale, in timpul Primului Razboi Mondial ingrijind si imbarbatand soldatii raniti, dar si influentandu-si sotul sa ia cele mai bune decizii in momente‑cheie, iar inaintea Marii Uniri a efectuat reusite, desi informale, turnee diplomatice pentru a sustine extrem de convingator cauza Romaniei...

Sanda Marin (numele adevarat fiind Cecilia Maria Zapan, nascuta Simionescu, decembrie 1900, Iasi - 1961, Bucuresti) este autoarea celei mai celebre carti de bucate romanesti. Ea a venit pe lume intr-o familie din elita intelectualitatii Iasului. Tatal ei, carturarul Ion Simionescu, a fost un reputat om de stiinta, naturalist, paleontolog si geograf, devenit profesor universitar de foarte tanar, la nici 30 de ani. Micuta Cecilia s-a bucurat de cea mai aleasa educatie. Stapanea la perfectiune germana, franceza si engleza, a studiat pianul la Paris si apoi in tara cu faimoasa Florica Musicescu, profesoara lui Dinu Lipatti si a lui Dan Grigore. Casatorita cu Mihai Zapan, doctor in chimie, Cecilia Maria si-a transformat caminul intr-o oaza de bucurie pentru prietenii pe care ii incanta exclusiv cu creatii gastronomice proprii. Pe la inceputul anilor '30, nemultumita de cartile de bucate existente pe piata, Cecilia Maria Zapan s-a hotarat sa demonstreze cu forte proprii ca si gatitul poate fi o arta. Nefiind prea sigura de succesul cartii, si-a ales un pseudonim care urma sa devina un termen de prima referinta pentru gurmanzi: Sanda Marin. Este de mentionat ca tatal sau, profesorul Ion Simionescu, era directorul Editurii Cartea Romanesca, din Bucuresti, unde a fost publicata Cartea de bucate. Cartea de bucate a Sandei Marin a aparut in 1936 in editura Cartea Romaneasca, fiind prefatata de Pastorel Teodoreanu. Volumul continea nu mai putin de 1.300 de retete culinare cunoscute in bucataria romaneasca, autohtone si imprumutate sau inspirate din alte traditii gastronomice. Cartea a reaparut dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial intr-o editie prescurtata, adaptata la ideologia si la lipsurile alimentare din timpul comunismului; a fost republicata, mai apoi, in zeci de editii succesive...

Plapumarul, apoi carciumarul Gheorghe Cristescu a fost primul secretar general al Partidului Comunist din Romania. Unul dintre cei cinci copii ai lui l-a depașit, insa, in celebritate. Este vorba de fiica sa mai mica, Tita, extrem de frumoasa și aleasa, in 1926, prima Miss Romania. Din nefericire, povestea acestei femei, considerata una dintre cele mai frumoase din Romania anilor ’30, a fost una tragica.Fata, dupa ce ratase posibila cariera artistica la care parea sa o recomande frumusețea ei uluitoare, se reorientase prioritar spre cuantificarea favorurilor sentimentale pe bani grei (fapt dovedit și de averea incredibila descoperita dupa moartea ei neașteptata): „Tita Cristescu era o demi mondena, intretinuta de cativa barbati bogati”.De Craciun, in 1935, este gasita in apartamentul ei, din Bulevardul Bratianu nr. 34, otravita cu cianura. Gheorghe Cristescu face plangere la politie, acuzandu-l de crima pe inginerul Liviu Ciulei (tatal viitorului regizor cu același nume). Ciulei, francmason, antreprenor bogat, era amantul Titei Cristescu de mai multi ani, dar iubita il parasise, vrand sa se marite cu un tanar diplomat. Totul parea sa-l ostracizeze pe vechiul amant, iar condamnarea sa parea iminenta. Numai ca acesta și-a angajat o armata de avocați straluciți și a reușit sa scape de rigorile legii.…Peste ani, aflata pe patul de moarte, servitoarea Titei Cristescu va dezvalui, insa, cine era adevaratul asasin și care fusese mobilul acestuia!..

Ca orice tema legata de viata lui Eminescu, si relatia acestuia cu Veronica Micle - initial, una adulterina - ramane un subiect controversat. Radacinile problemei tin si de faptul ca, maritata la o varsta frageda cu un profesor batran, Veronica l-a infuriat pe mentorul lui Eminescu, Titu Maiorescu, atunci cand a depus marturie impotriva acestuia intr-un proces de hartuire sexuala intr-o scoala. Ranchiuna lui Maiorescu a influentat si atitudinea altor junimisti, care ii povesteau lui Eminescu, aflat deja la Bucuresti, despre presupusele orgii ale iubitei sale cu ofiterii din Iasi. Daca povestea erotica de o noapte cu Caragiale este, insa, reala, insusi Eminescu incercand sa recupereze corespondenta compromitatoare a "ingerului blond" cu cinicul dramaturg, presupusa intentie a Veronicai de a se marita cu un poet minor (Iuliu Rosca) este greu de demonstrat. Devenita vaduva, ea ar fi vrut sa se marite, de fapt, cu Eminescu, dar acesta nu a fost de acord, pretextand ca este prea sarac pentru a face acest pas. A avortat, insa, Veronica un copil al lui Eminescu? A innebunit-o poetul cu relatiile sale paralele cu Mite Kremnitz si Cleopatra Lecca ("Balauca")?... Greu de descurcat acum itele acestui labirint amoros, dar cert este ca Veronica nu a supravietuit psihic pierderii iubitului sau si, retragandu-se in chilia unei manastiri, a hotarat sa se sinucida...