Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
Închisorile din România și personajele lor de poveste

Închisorile din România și personajele lor de poveste

Inchisorile din Romania si personajele lor de poveste. Mituri urbane si relatari istorice, preluate din surse scrise si orale, despre fenomenul penitenciarelor autohtone si "actorii" sai de poveste (neagra) - atat detinuti, cat si tortionari - intrati definitiv in mitologia populara Familia lexicala a termenului "inchisoare" cunoaste o multime de sinonime, de la cele folosite in mod curent - precum "puscarie", "penitenciar" sau "temnita" - la cele mai mult sau mai putin argotice, cum sunt "ocna",  "zdup", "beci", "parnaie", "popreala", "/la/ racoare", "mititica", "bulau", "gherla", "cremenal", "tuhaus", "zarca" si, chiar, printr-o oribila metonimie scatologica, "hardau". Sunt consemnate si o serie de regionalisme: "ariste" (in Transilvania, Maramures si Bucovina), "calisca" si "pitigoaica" (in Transilvania), "robsag“ (in Maramures) sau "prinzare" (in Olt). La capitolul arhaisme sunt de semnalat "paza" si "tumurluc". Un frantuzism invechit, preluat fonetic, este "prizon" (in original, "prison"). Fenomenului ii sunt asociati si termeni ca recluziune, lagar, fenomen concentrationar, arest, celula, carcera etc.Sfinti, banditi sau tortionari, criminali in serie, pungasi de toate categoriile, infractori diversi, femei usoare de altadata sau barbati cu greutate de azi, teroristi vechi si noi, dar si victime ale persecutiilor politice ori faptuitori ale unor presupuse delicte de constiinta, martiri ai neamului prinsi in circumstante tragice - cu totii au ajuns, intr-un context sau altul sa populeze puscariile - dar si mitologia populara! -, lor fiindu-le asociate atatea si atatea istorisiri aparte, romantate sau nu, dincolo si dincoace de limita verosimilului.....


7409 lei

În stoc
Jean Constantin. Ismail estem... întâi mâncăm și pe urmă luptăm

Jean Constantin. Ismail estem... întâi mâncăm și pe urmă luptăm

Mituri urbane controversate, insotite de consemnari din presa si din alte surse legate de povestea unuia dintre cei mai iubiti actori din Romania, cunoscut nu doar pentru rolul lui Ismail din Toate panzele sus! Ismail estem: intai mancam si pe urma luptam. (...) Ismail mancam, cu polonicul dadeam! Inaintea de a juca rolul bucatarului turc Ismail, care vorbea atat de savuros stricat romaneste in serialul Toate panzele sus!, realizat de Mircea Muresan dupa populara carte de aventuri a lui Radu Tudoran, Jean Constantin (nume, prenume - nu invers, asa cum s-ar putea crede!) a fost haiosul mic delicvent Patraulea din seria Brigada Diverse, intr-un trio memorabil alaturi de Dem Radulescu si Puiu Calinescu. Din galeria personajelor memorabile jucate de el fac parte si Parpanghel din Haiducii lui Saptecai, Limba din seria "Comisarul Moldovan" a lui Sergiu Nicolaescu, Corcodel din filmele cu Iancu Jianu, Barabula din cele cu Coana Chirita sau Misica din Eu, tu si... Ovidiu. Actorul din Constanta, cu o poveste pitoreasca de viata, provenea dintr-o familie mixta numeroasa, cu cinci fete si patru baieti - mama fiind grecoaica, iar tatal, aroman din Albania. Desi s-a vehiculat mult timp ideea ca ar fi fost de etnie roma, actorul nu a confirmat niciodata aceste zvonuri si a facut haz de ele: "Eu mi-am jucat foarte bine rolurile si am convins etnia - si nu numai - ca sunt de-al lor". La varsta de 16 ani, Jean Constantin a luat decizia de a renunta la scoala si de a se angaja ca hamal. Apoi a lucrat ca normator intr-o fabrica din Constanta, unde a pus bazele unei brigazi artistice, denumita simbolic "Pentru libertate!" A debutat ca artist la Casa de Cultura din oras. La un moment dat, a ajuns la Bucuresti pentru a participa la un festival de teatru pentru amatori, iar acest eveniment i-a aratat clar ce are de facut in viata. Desi fara studii de specialitate, a ajuns unul dintre cei mai populari actori ai Romaniei...


3699 lei

În stoc
Leagănul civilizației europene: Elada, Roma și Bizantul

Leagănul civilizației europene: Elada, Roma și Bizantul

Nu doar mitologia si cultura greco-romane dovedesc ca leaganul civilizatiei Batranului Continent este situat in arealul mediteraneean dintre Elada si Lazio, ci si coagularea unitara a puterii politice si administrative intr-o mare parte a Europei, Africa de Nord si vestul Asiei. Dupa reformele constitutionale ale lui Augustus din secolul I i.Hr. pana la anarhia militara din secolul al III-lea d.Hr., imperiul a fost condus din Roma (27 i.Hr.-285 d.Hr.). Sub presiunea valurilor migratoare succesive si in urma schismei crestinismului, superstructura  a fost ulterior divizata in Imperiul Roman de Apus - cu capitala la Roma si apoi la Ravenna - si Imperiul Roman de Rasarit - cu capitala la Constantinopole. Partea apuseana si-a pierdut treptat specificitatea si s-a atomizat, in vreme ce partea rasariteana a rezistat inca un mileniu, pana ce a cazut sub loviturile colosului otoman in formare, condus de Mahomed al II-lea "Cuceritorul", in 1453. Inainte vreme insa, a existat un alt tip de creator de imperii, total atipic. Plecand din Macedonia, Alexandru, un tanar "lord al razboiului" din secolul IV i.Hr., personaj "carismatic, megalomaniac, dar si strateg genial", a cucerit, in numai sase ani, Asia Mica, Mesopotamia, Egiptul, Persia, India si alte teritorii indepartate, practic supunand Orientul intr-o maniera neconcesiva. Dar aventura aceasta incredibila s-a sfarsit rapid, prin autocombustie... Spatiul carpato-danubiano-moesic a generat si el, in anumite perioade, structuri (aproape) imperiale. Daca expansiunea statala a lui Burebista, care reu­sise sa uneasca o sumedenie de triburi de diferite origini, controlase candva tot ce misca intre Panonia si Nipru, iar pe cealalta axa intre Carpatii cei mai de la nord si Balcanii cei mai de la sud, in secolele XII-XIII, liderii vlahilor sud-dunareni din dinastia Asanestilor conduceau, de la Veliko Tarnovo, un mic proto-imperiu (sau "tarat") romano-bulgar, care a stat ca un ghimpe in coasta unui vecin colosal, Imperiul Bizantin...


4229 lei

În stoc
Mădălina Manole. Fată dragă... cu părul de foc

Mădălina Manole. Fată dragă... cu părul de foc

Madalina Manole. Fata draga... cu parul de foc. Mituri urbane controversate, insotite de consemnari din presa si din alte surse legate de povestea unei cantarete frumoase dar nefericite, care a luat o ultima hotarare tragica.Cu Fata draga, nu fi trista... ajunsese, la un moment dat, cea mai populara cantareata din Romania, dar nu si-a putut mentine aceasta pozitie multa vreme. Iar infarctul fostului sot, compozitorul Serban Georgescu, contribuise la instalarea depresiei. Pe un fond deja maladiv, Madalina Manole simtea deja presiunea varstei. De aceea, desi era tentata de idee, a renuntat, intr-un final, la relansarea carierei prin aparitia pe coperta revistei Playboy. L-a sunat pe un poet, care o debutase candva, si l-a socat cu o intrebare: Nu vi se pare ca eu m-am uratit? Ca sunt urata? In realitate, Madalina ramasese o femeie foarte frumoasa, care incepuse sa fie curtata de o multime de barbati, celebri sau la inceput de cariera, bogati si saraci, romani si straini. Dar, pentru ea, asta nu reprezenta fericirea, asa ca a ezitat in a-si reface viata cu un om bogat, care voia sa o aduca in Statele Unite. Inca mai spera la o reintoarcere triumfala pe scena. Iar asta se putea intampla doar in Romania... Nici chiar recasatoria cu un alt barbat, urmata de aparitia unui copil, nu insemnase revenirea dintr-o deriva tot mai accentuata. Planurile de revigorare a carierei ajunsesera si ele intr-un punct mort. Episoadele depresive tindeau sa devina o permanenta si apareau unele tentative de suicid. Noul sot n?a apelat la ajutorul unui psihiatru, ci a solicitat interventia unui parapsiholog si a preotilor care sa alunge spiritele rele. Pana la urma, depresia maladiva de care suferea s-a combinat nefast cu cea postnatala si, cu ajutorul unei cunostinte, a facut rost de o substanta letala, a carei ingerare i-a adus tragicul si, totusi, pentru multi, imprevizibilul sfarsit. Madalina a vrut de trei ori sa moara. I-a iesit a patra oara! - avea sa scrie presa. Ce s-a intamplat totusi cu frumoasa, talentata si sensibila Madalina Manole? Ce secrete ii intovarasesc declinul si, intr-un final, ii inoculeaza ideea de a parasi viata, scena, familia? Ce teorii ale conspiratiei inca mai pot aparea?..


3699 lei

În stoc
Maria Tănase și iubirile ei controversate

Maria Tănase și iubirile ei controversate

Maria Tanase si iubirile ei controversate. Docu-drame si mituri urbane controversate, insotite de consemnari de presa si din alte surse legate de povestea unei femei unice"Marioara di la Gorj / ia la neica vreo doi zloti / si nu te iubi cu toti" - acestor versuri dintr-o melodie emblematica a Mariei Tanase li se pot atribui si anumite conotatii autobiografice, povestea celei mai importante voci din istoria cantecului romanesc (nu doar popular) rezervandu-ne inca destule surprize. Fata unor olteni pripasiti prin mahalaua bucuresteana Caramidari nu a apucat sa faca decat vreo trei-patru clase primare, s-a angajat la primul fast-food bucurestean (Automatele Herdan/Bufetul de 7 lei), a fost eliminata in semifinale la concursul Miss Romania pentru ca avea picioarele prea groase (!), a pozat pentru un incredibil pictorial nud cu tema legata de sah (pretext pentru legionari ca s-o interzica), a facut un avort la 16 ani si nu a mai putut avea niciodata copii, a avut relatii cu agenti secreti straini si este destul de posibil sa fi cochetat ea insasi cu unele operatiuni de spionaj, s-a iubit cu o multime de barbati (nu doar romani), a avut o legatura controversata cu Brancusi (care a alungat-o fara menajamente!), a contractat o casatorie formala, intretinandu-si barbatul - Clery Sachelarie - care-i tolera toate aventurile, se pare ca a beneficiat de favorurile lui Gheorghiu-Dej, care i-ar fi daruit o casa, si a fost turnata la Securitate de Pastorel Teodoreanu. Dar, mai presus de toate, a cantat absolut dumnezeieste si, dincolo de complicatiile ei biografice, asta nu i-o poate Iua nimeni!..


3169 lei

În stoc
Marile petreceri ale românilor

Marile petreceri ale românilor

Marile petreceri ale romanilor: mituri urbane, povesti de altadata, consemnari in presa si arhive orale - antologie de chefuri, zaiafeturi, praznice, baluri, soarele si chindii "ca in vremurile bune"... A fost odata lumea carciumioarelor pitoresti, in care mititeii erau cand muiati in sampanie, cand stropiti cu bere de la butoi, si al gospodariilor oneste, in care masa luata in familie, duminica, era privita cu religiozitate. Un univers patriarhal in care oamenii stiau sa se bucure de viata, celebrandu-i valorile simple, dar perene. Totodata, aceasta era si lumea chefurilor boieresti strasnice, a balurilor protipendadei si a banchetelor sofisticate ale Casei Regale. In jurul lui "a manca - mancare" vibra o intreaga cultura, nu doar culinara, pe care cel mai bine a descris-o Constantin Bacalbasa, autorul unui tom de referinta precum Dictatura Gastronomica (primele editii in 1934 si 1935). Vechii Bucuresti, ca si intreaga Romanie, in fapt, erau un loc geometric al gustului, pasional, plin de temperament, in care emotiile se consuma intens, inclusiv la nivel culinar. Restaurantele, bodegile si bacaniile devin personaje importante ale vietii cotidiene, repere ale nivelului de civilizatie atins de Micul Paris contaminat de toate aromele balcanic-orientale, in care, la nivel istoric, s-au sedimentat, adesea haotic, influente de tot felul. Totul pare un cazan incins in care fierb ingrediente contradictorii, dar, finalmente, absolut savuroase. Permanent, cultura sa se nutreste dintr-un conflict interior constitutiv intre stratul popular-arhaic, al unui primitivism delicios, si cel deloc voalat, aspirational, de asumare a gastronomiei occidentale...


6349 lei

În stoc
Maruca Cantacuzino, drama prințesei blestemate

Maruca Cantacuzino, drama prințesei blestemate

Maria Rosetti-Tescani (18 iulie 1878), tulburatoarea fata de boieri moldoveni, devenita printesa la 18 ani, a avut o biografie deopotriva tragica si fascinanta, iubindu-se in decursul vietii ei tumultuoase cu mai multi barbati celebri din istoria Romaniei (printul Mihail G. Cantacuzino, pianistul Dinu Lipatti, filosoful Nae Ionescu, violonistul si compozitorul George Enescu) dar fiind dusa pe culmile extazului si apoi inselata in cel mai oribil mod cu putinta de fiecare dintre acestia. Cunoscuta toata viata, dupa faimosul diminutiv si numele din prima casatorie, drept "Maruca" Cantacuzino, printesa a fost marcata de o prima drama, sinuciderea la varsta de 45 de ani a tatalui sau, boierul Dimitrie Rosetti, sub privirile neputincioase ale sotiei sale, Alice Jora (nepoata lui Costache Negri). Nefericita intamplare a tarat-o pe Maruca (pe atunci in pragul majoratului), o fire extrem de sensibila, care, ulterior, a recurs la o serie de sedinte de spiritism pentru a-si reintalni tatal la granita dintre lumi. Maruca, dependenta toata viata de aceste practici oculte, a avut si ea mai multe tentative de sinucidere si, dupa ce fost parasita de amantul ei pe care l-a iubit cel mai patimas, filosoful Nae Ionescu, s-a automutilat, turnandu-si acid sulfuric ("vitriol") pe fata. Doi ani i-a luat Printesei recuperarea dupa acest gest si, in tot acest timp, Enescu a fost cel care a ajutat-o sa isi revina. El a fost cel care a internat-o pe Maruca intr-un sanatoriu de boli nervoase de la Viena. El a ingrijit-o si a pus-o pe picioare si, dupa ce depresia Marucai s-a vindecat, a cerut-o de nevasta. Cei doi vechi amanti s-au casatorit pe 5 decembrie in 1937, cand compozitorul avea 56 de ani, iar Maria Cantacuzino se apropia de 60, la aproape trei decenii de cand se cunoscusera...


3169 lei

În stoc
Mița Biciclista și alte femei fatale de altădată

Mița Biciclista și alte femei fatale de altădată

Cea mai cunoscuta "dama de companie" din prima jumatate a secolului trecut a fost, fara nicio urma de indoiala, faimoasa Mita Biciclista. Nascuta in anul 1885 la Ditesti, in Prahova, Mita, pe numele ei dinacte, Maria Mihaescu, era fiica a unei spalatorese care lucra la un instalator neamt. La vreo 14- 15 ani a fost remarcata si luata cu voia ei "in inceperea carierei de curtezana", fiind, mai intai, trimisa sa invete bunele maniere si sa deprinda limbile straine de la sursa. Ajunsa o tanara culta si educata la pension in strainatate, la Paris si Bruxelles, Maria Mihaescu l-a avut ca prim amant cu nume sonor pe Regele Leopold al Belgiei. Reintoarsa in tara, a devenit cunoscuta drept "Mita Biciclista" in anul 1898, cand a fost vazuta de ziaristul George Ranetti plimbandu-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spunea ca acesta era indragostit de ea, dar, pentru ca il respingea, a poreclit-o "MitaBiciclista", vrand sa-i ironizeze apucaturile sportive, neobisnuite pentru acea vreme.  O alta extravaganta de-a Mitei era si scaldatul in mare in costum de baie sumar, in perioada in care toata lumea buna care mergea in statiunea Carmen Sylva (adica la Eforie Sud de azi, fosta si "Baile Techirghiol-Movila") facea baie in public acoperindu-se cu un halat sau alte vesminte pudice.  A fost curtata de barbati celebri precum Nicolae Grigorescu sau Octavian Goga si chiar de Regele Ferdinand, despre care se stia ca i-a  facut cadou casa care se afla si astazi in apropiere de Piata Amzei si care ii poarta si numele. Un alt rege, Manuel al Portugaliei, chiar ar fi vrut sa o ia de nevasta. Dar marea ei pasiune a fost medicul legist Nicolae Minovici. Pana la urma, s-a casatorit cu un general, pe care il umilea constant, inclusiv trimitandu-l... la cersit pentru a-i face rost de bani.  La batranete, Mita Biciclista nu a mai ramas cu alte venituri decat chiria de pe urma casei daruite de Regele Ferdinand. Dupa nationalizarea imobilului, in timpul regimului comunist, a ramas si fara aceasta sursa de incasari. A murit saraca, la 83 de ani, in 1968, intr-o camaruta din casa primita de la Rege.....


3169 lei

În stoc
Octavian Cotescu, o altfel de poveste

Octavian Cotescu, o altfel de poveste

Mituri urbane controversate, insotite de consemnari din presa si din alte surse legate de povestile unui artist unic, care a refuzat sa-si anuleze ultimul spectacol... Descriere:...Da, dar eu n-am murit, dupa cum vedeti eu traiesc! Octavian Cotescu (14 februarie 1931, Dorohoi - 22 august 1985, Bucuresti) a fost un actor roman extrem de complex si de succes, facand parte din ceea ce cu indreptatire s-a numit Generatia de Aur a teatrului si filmului romanesc. A jucat in principal la Teatrul "Bulandra", unde a fost coleg cu nume imense ca Toma Caragiu, Stefan Banica, Marin Moraru, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Mariana Mihut, Florian Pittis sau Irina Petrescu. A fost totodata unul dintre interpretii preferati ai teatrului de televiziune si ai teatrului radiofonic din epoca. Activitatea sa de scena a fost dublata si de o cariera didactica remarcabila, in care a parcurs toate etapele de la pozitia de asistent la cea de profesor universitar in cadrul IATC din Bucuresti, unde a ocupat si functia de rector in perioada 1981 - 1985, ultima a vietii sale. Printre cei mai cunoscuti studenti ai lui se numara Horatiu Malaele, Stelian Nistor, Dan Condurache, Rosina Cambos, Maria Ploae, dar si cea care avea sa-i devina sotie - Valeria Seciu. Fiul lor avea sa ajunga calugar intr-o manastire de pe Muntele Athos. Fapt controversat azi, dar perfect explicabil intr-o epoca in care un exemplu similar era reprezentat, bunaoara, de Radu Beligan (dar nu numai), Octavian Cotescu a fost si deputat in Marea Adunare Nationala in legislatura 1975 - 1980...


3699 lei

În stoc
Pierdut în Amsterdam, orașul toleranței depline

Pierdut în Amsterdam, orașul toleranței depline

Pierdut in Amsterdam, orasul tolerantei depline. Rembrandt, cartofi prajiti, trufe psihedelice si lalele negreAmsterdam nu este doar cel mai important oras olandez si o metropola europeana careia nu poti sa-i gasesti vreun termen de comparatie, ci si o pagina mereu controversata de enciclopedie umana, care abunda in cifre halucinante si in informatii contradictorii, ceea ce, totusi, nu-i micsoreaza puterea de atractie, ci dimpotriva. Cand imi faceam documentarea despre Amsterdam, primul lucru care m-a izbit a fost avalansa de cifre care se rostogoleau din toate directiile. Astfel, orasul numara in jur de 821.000 de locuitori, insa acestia apartin unui numar de 180 de nationalitati. Aici, nu e deloc practic sa mergi cu masina mica. De aceea, pe langa atatea si atatea biciclete, exista 216 tramvaie. Uneori, e mai practic sa locuiesti pe apa, asadar sunt deja 2.500 de case plutitoare, amenajate pe barci si barje. Inclusiv pisicile abandonate au parte de o asemenea locuinta lacustra. Viata sufleteasca si confortul moral-volitional conteaza enorm si pentru asta exista 75 de muzee, 207 picturi de Van Gogh, 14 hoteluri de cinci stele, 15 cinematografe si 16 cluburi (barurile, cafenelele, terasele, restaurantele si alte locatii similare facand obiectul altor statistici). Amsterdam are 165 de canale, care insumeaza 100 de kilometri si concureaza serios, adesea surclasando, reteaua stradala. Exista mai multe biciclete decat oameni si 25.000 dintre aceste mijloace de locomotie sunt aruncate sau dispar in canalele din Amsterdam in fiecare an. Si, daca mori in Amsterdam, dar nu ai familie, prieteni sau cunostinte, atunci un poet va scrie o poezie si o va recita la inmormantarea ta.....


3074 lei

În stoc
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă