Strălucire și loialitate, calm imperial, iertare și credință, măreție de secole și modestie regală, datorie și răbdare, renunțare de sine, crize și tradiții, și, întotdeauna, umor fin și autoironie, pentru că într-o lume dominată de circul vanității și într-o eră a spectacolului, regina s-a ferit de tentația de a fi spectaculoasă.
Un simbol care se destramă? Regina a scris istoria unei epoci și acum ce urmează? Ați spus, no future? Nu-i chiar așa de simplu. Când a fost răsturnat de pe tronul Egiptului, în 1952, cu un an înainte de încoronarea Elisabetei, se pare că Farouk ar fi profețit: „Peste o sută de ani nu vor mai exista decât cinci regi. Cei patru din cărțile de joc și regele Angliei.“
Pentru cercul său de prieteni intimi Charles a pregătit acum câțiva ani un volum cu copertă cartonată, în care sunt adunate toate interviurile date de el, începând din 1968. În total 1 402 pagini. Astfel îi aflăm părerile despre urbanistică, sisteme bancare, schimbare climatică, medicină alternativă, tunderea gardurilor vii, modă și industrie alimentară, agricultură ecologică, dialog interreligios, ortodoxie, reglementări pentru ambalaje, separarea gunoiului, protejarea veverițelor autohtone și a știucii din lacul Schwarz, călătorii spațiale, trafic automobilistic și zeci de alte teme interesante… ba ajungem să fim la curent, fapt de altfel anormal, chiar și cu fanteziile lui erotice cele mai secrete – grație interceptării unei convorbiri telefonice purtate de el. În asemenea condiții, cum să-ți mai creezi o aură de mister? Urmând modelul reginei dispărute, oare nu ar fi fost totuși mai potrivită o coală de hârtie nescrisă, așa ca William?
