Demisia papei Benedict XVI a fost un gest istoric, aproape fara precedent, care a tulburat Biserica si a uluit o lume intreaga. Facand apel la misterioasa invatatura apocaliptica din epistolele Apostolului Pavel catre Tesaloniceni, precum si la tulburatoarea viziune a Sfantului Augustin despre Biserica drept coabitare a Imparatiei luminii cu cea a intunericului, filozoful italian Giorgio Agamben ne ofera o explicatie si mai tulburatoare pentru demisia marelui pontif. Cartea sa ne introduce in chiar Taina Istoriei, a Bisericii si a Apocalipsei, acolo unde binele si raul nu sunt deloc ceea ce par a fi.
In Biserica exista doua elemente ireconciliabile, insa intretesute: iconomia si escatologia, elementul lumesc si temporal, pe de o parte, si elementul care pastreaza legatura cu sfarsitul veacurilor si cu sfarsitul lumii, pe de alta parte. Cand elementul escatologic intra in umbra, iconomia lumeasca ajunge sa creasca la infinit, devenind interminabila si lipsita de scop. Paradoxul Bisericii este ca, din perspectiva escatologica, trebuie sa renunte la lume insa n‑o poate face pentru ca, din perspectiva iconomica, apartine lumii si nu poate renunta la aceasta fara sa renunte la ea insasi. Tocmai aceasta este criza decisiva, intrucat curajul - si acesta ni se pare a fi sensul ultim al mesajului lui Benedict XVI - nu este altceva decat capacitatea de a pastra legatura cu propriul sfarsit. - Giorgio Agamben
