Povestea unui caz scandalos din Londra anilor 1840, scrisă de creatorul celebrului serial DOWNTOWN ABBEY. Autorul serialului de succes Downtown Abbey, care a adus epoca victoriană din nou la modă, revine cu o poveste despre societatea britanică de secol XIX, plină de eleganță și pasiuni nebănuite.
Pe 15 iunie 1815, înalta societate britanică participă la balul ducesei de Richmond – care va rămâne cunoscută drept una dintre cele mai tragice petreceri din istorie. Pentru că are loc în seară de dinaintea asediului de la Waterloo, iar mulți dintre tinerii domni de la bal vor ajunge a două zi direct pe câmpul de lupta. Pentru frumoasa Sophia Trenchard, atunci se schimbă totul, dar povestea continuă peste 25 de ani, odată cu mutarea familiei Trenchard în nouă zona rezidențială Belgravia.
Fragment din roman:
„Cum putuse copila ei să fie atât de absurdă, încât să creadă că Bellasis chiar se va însura cu ea? Anne a simțit deodată - Povestește-mi totul!
Nu era o poveste neobișnuită. Bellasis îi mărturisise Sophiei că o iubește și o convinsese că dorește să se însoare cu ea înainte de a se întoarce pe câmpul de lupta. La vestea că Napoleon pornise spre Paris, venise la ea, implorând-o să-i îngăduie să aranjeze o căsătorie care ar fi fost clandestină la început, dar pe care el promitea să o dezvăluie părinților săi când avea să simtă că este momentul. Oricum ar fi fost, ea avea să aibă dovada căsătoriei, în caz că se întâmplă ceva cu el, și putea cere protecția familiei Brockenhurst la nevoie.
- Dar tu nu știai că aveai nevoie de consimțământul tatălui tău pentru ca să fie legală căsătoria? Ai optsprezece ani.
A rostit aceste vorbe ca s-o facă pe Sophia să se căiască mai mult, în schimb fata i-a aruncat doar o privire de o clipă.
- Papa și-a dat consimțământul.
A simțit că poneiul o mai lovește o dată. Soțul ei ajutase, deci un bărbat să-i seducă fiica? S-a înfuriat așa de tare, încât, dacă James ar fi intrat pe ușa în acel moment, i-ar fi smuls ochii din cap.
- Adică tatăl tău știa?
- Știa că Edmund voia să ne căsătorim înainte de a se întoarce pe front și și-a dat consimțământul.
Sophia a răsuflat din nou adânc. Într-un fel era o ușurare să dea totul pe față. Se săturase să ducă singură povara.
- Edmund mi-a spus că a găsit un preot care să ne cunune, așa cum a și făcut, într-una din capelele ridicate pentru armată. După aceea omul a întocmit o scrisoare care consfințea căsătoria și... atunci s-a întâmplat.
- Iar căsătoria a fost falsă, presupun?
Sophia a dat din cap că da.
- Eu nu am bănuit nici măcar un moment. Edmund a continuat să vorbească despre iubire și despre viitorul nostru, până în clipa când am plecat de la balul mătuși lui în seară bătăliei.”
