„Cataclism deghizat într-un sărut-miniatură. Mai puternic decât o armata de iubiri la prima vedere. Cel mai mic sărut care s-a pomenit vreodată. Ciocnire luminoasă și apoi, mai nimic. Dispărută. Trecând dintr-o clipă în altă de la apariție la dispariție. Că și cum gură ei era un întrerupător magic care o putea face să se volatilizeze.” (Mathias Malzieu)
Cel mai mic sărut pomenit vreodată, un fel de continuare metaforică a irezistibilului roman „Mecanică inimii”, își invită cititorul într-o mare de melancolie. Acolo îl așteaptă adevăruri simple și bucurii de nebănuit.
