Profetul Almustafa, după ce a trăit în orașul Orphales timp de 12 ani, vede, în sfârșit, nava care îl va duce acasă cum sosește în port. Oamenii din Orphales, văzând că profetul este pe cale să plece, îl cheamă pe Almustafa, implorându-l să rămână și îl urmează în marea piață din fața templului. Prezicătoarea Almitra, prima persoană din oraș care a crezut în Almustafa, iese din templu și îi cere să vorbească mulțimii adunate înainte de a pleca. Restul cărții, cu excepția capitolului final, este alcătuit din discursurile lui Almustafa adresate mulțimii pe o serie de teme legate de viață și de condiția umană.
Oamenii îi cer profetului să vorbească, pe rând, despre iubire, căsătorie, copii, daruri, mâncare și băutură, muncă, bucurie și tristețe, case, veșminte, cumpărare și vânzare, crimă și pedeapsă, legi, libertate, rațiune și pasiuni, durere, cunoaștere de sine, învățătură, prietenie, vorbire, timp, bine și rău, rugăciune, plăcere, frumusețe, religie și moarte.
