Jurnal - Vol. II Witold Gombrowicz

"Dacă Jurnalul meu va reuşi să influenţeze pe cineva, afirma Gombrowicz în 1969, nu o va face în maniera unui val care îneacă o stâncă, ci asemeni unei ape care penetrează, care se infiltrează..." Jurnalul lui Gombrowicz seduce prin toate temele sale, legate de unele dintre cele mai disputate probleme ale timpului său, aducând în lumină ironia, sarcasmul şi atitudinea agresivă a scriitorului, dar şi însingurarea sa. Câteva elemente se remarcă în mod deosebit în cazul Jurnalului: caracterul său de text literar conştient construit, cu puternice implicaţii ficţionale şi relativă estompare a factorului biografic; plăsmuirea realităţii şi modelarea propriei personalităţi şi a propriei biografii. "Imaginea pe care o păstrez despre Gombrowicz este a unui personaj mândru şi pudic, în ciuda eforturilor sale de a seduce. Era un seducător. Solitar în ceea ce priveşte geniul său, avea o mare forţă interioară şi mici slăbiciuni, poate chiar o fragilitate pe care doar el şi-o ştia şi pe care o compensa prin ceea ce putea fi socotit aroganţă. Oricum, geniul său îi supăra pe cei siliţi să-l întâlnească." Maurice Nadeau, 1968