Ionuţ Cojocaru

„Cum s-a construit Turcia, cine este Mustafa Kemal devenit mai târziu Atatürk sau care au fost planurile trecerii de la Imperiul Otoman la înființarea Republicii Turcia sunt detaliate în acest volum. De la migrațiile din spațiul balcanic la pacea de la București (1812) sau  războaiele balcanice și până la schimbarea alfabetului arab cu cel latin sunt studii care aduc la lumină dezvoltarea relațiilor dintre state. Ruperea turcilor cu trecutul și pasul spre zona europeană.Cititorii vor găsi un studiu despre minoritatea turco-tătară din România cât și dorința unora dintre aceștia de a emigra în Anatolia grație unei înțelegeri între state.Redefinirea relațiilor din spațiul Balcanic după primul război mondial le-am dedicat un spațiu suficient pentru a putea înțelege demersurile care au dus la înființarea Înțelegerii Balcanice (1934). Am dezvoltat analiza despre Tratatele de Pace de la Paris (1919 – 1920) și Tratatul de la Lausanne și Montreux deoarece Strâmtorile și regimul acestora privesc nu doar Turcia ci și celelalte state riverane printre care și România, chiar și azi.Despre vizita lui Ismet Inönü la Stalin cât și aspecte din memoriile urmașului lui Atatürk cât și refuzul primirii lui Albert Einstein de a se muta în Turcia din cauza prigonirii evreilor vin să completeze informațiile cu privire la zona balcanică.Una dintre cele mai mari construcții de profil – construirea canalului Dunăre – Marea Neagră cât și dezintegrarea Uniunii Sovietice completează analiza acestui spațiu geografic.Nu în ultimul rând m-am oprit asupra unor memorii: Dinu C. Giurescu, Ștefan Andrei și Mihail Gorbaciov cât și un tablou dedicat celui mai mare om politic: Ion I.C. Brătianu.”Ionuț Cojocaru..

„Istoria ne dovedește că liderii politici adevărați, cei care rămân pozitiv în istorie, sunt aceia care au acționat cu tact, cu răbdare, cu o strategie bine conturată. Fără populisme, cu idei izvorâte din cercetare. Generația de la 1848 a fost urmată de o alta care a dus mai departe ideile revoluției franceze. România a avut șansa că generațiile Unirii și-au dorit să facă România Mare! Pentru acest scop nobil au avut o strategie, au crezut și au demonstrat că atunci, când lupți pentru un țel, se poate! După terminarea studiilor, românii nu au rămas la Paris, la Berlin sau la Viena, s-au reîntors pentru a face o țară ca în Occident. De aceea, este bine să știm, să cunoaștem, să învățăm! Să nu uităm, să nu repetăm trecutul. Să condamnăm derapajele autoritare. Să înțelegem ce înseamnă putere colonizatoare și să fim atenți la suveranitatea și drepturile noastre. Dar, pentru acest deziderat, toți politicienii ar trebui să facă un curs de istoria românilor, cel puțin. Să știe cine sunt, de unde vin și ce reprezintă! Ca români ne-am croit un drum spre consolidarea tuturor românilor într-un singur stat. Nu a fost simplu. Au murit milioane dintre ai noștri. Avem un trecut din care ne putem trage seva. Ne poate inspira, ne poate oferi modele. România este o națiune care s-a construit în timp, cu multă trudă, cu mulți pași înapoi, cu suferințe multiple, dar și cu realizări. Realizările individuale, centrate în jurul ideii de națiune, au contribuit decisiv la propășirea societății. De la Iluminism la făurirea statului național modern, de la obținerea Independenței la România Mare, sunt evenimente prin care elita românească a contribuit la ceea ce avem azi (chiar dacă nu am reușit să păstrăm ceea ce am realizat în 1918), la ceea ce ne oferă statul acum: o identitate! Ca și celelalte state din lume, comparativ cu cele din aria noastră geografică, ne-am luptat cu destinul încercând să intrăm și noi în clubul lumii occidentale. România nu are mentalitatea de Imperiu. Nu a fost stat colonizator! Cu toate acestea, suntem în NATO și UE, dar nu avem tăria de a fi noi.” Ionuț Cojocaru„Fiecare text semnat de Ionuț Cojocaru m-a încântat și m-a interesat și ca simplu cititor. Pentru că fiecare îmi confirma intuiția inițială.  Ionuț Cojocaru este un publicist de excepție.” Ion Cristoiu..