Homer

Cu ajutorul unor ilustrații fascinante, acest volum înfățișează povestea războiului purtat între eroii greci și cei troieni. Fapte de vitejie, prietenii și trădări, toate se contopesc într-una dintre cele mai frumoase epopei...

Ti-ai dori sa descopere si copilul tau operele care ti-au fascinat copilaria? Marea literatura clasica, cu un limbaj destul de greu accesibil, este esentiala pentru o cultura generala solida, dar poate fi descurajanta pentru copiii de varste mici sau pentru cei care citesc mai greu. Cartile din colectia #DYS_mitologic prezinta o varianta adaptata a celor mai cunoscute opere din mitologie. Prezentarea personajelor si marcarea replicilor lor prin pictograme, fontul adaptat pentru diferentierea rapida a literelor si rigla de urmarire a randurilor ajuta copilul sa citeasca mai repede si mai usor, iar intrebarile de la finalul fiecarui capitol verifica intelegerea textului. Ilustratii color de Sabina Drinceanu...

„Binevoitorul nostru cititor se va întreba, poate, cum de ne-am asumat curajul de a ne avânta într-o atât de temerară întreprindere, cum este aceea a unei noi traduceri a poemelor homerice, şi, mai cu seamă, a uneia dorite în hexametri. Vom mărturisi, prin urmare, deschis că am ajuns treptat să simţim această înclinare nu ca pe o îndrăzneală, ci ca pe o necesitate de neocolit: nimeni nu poate tăgădui faptul că orice lume civilizată, orice naţiune cultivată şi cu respect pentru sine are îndatorirea de a-şi regândi marii autori odată cu fiecare nouă generaţie şi de a-i traduce iarăşi, măcar tot la două generaţii, căutând să se apropie mereu mai mult de spiritul şi de expresia acestora.“ (Dan Slușanschi)..

Si astfel, intaratate de nemuritori, cele doua ostiri se napustesc naprasnic una impotriva alteia. Zeus, de sus, din Olimp, biciuie campia cu fulgerele sale inspaimantatoare, iar Poseidon, clatinandu-si cu furie apele, zgaltaie intreg pamantul si face sa se zguduie, din temelii pana la piscuri, muntele Ida, si cetatea troienilor, si corabiile grecilor. In imparatia subpamanteana a mortilor, Pluton sare infricosat de pe tronul sau; se teme ca loviturile formidabile ale lui Poseidon sa nu crape pamantul si sa se infatiseze astfel ochilor oamenilor si zeilor lumea tenebrelor, care trebuie sa ramana ascunsa tuturor.Si totul vuia si se cutremura, fiindca acum se infruntau chiar zeii intre ei...

Ceea ce numim mitologie antica este ceea ce batranii le povesteau copiilor. Felul in care ne-a parvenit mitologia se datoreaza marilor scriitori clasici: Homer, Hesiod, Vergiliu etc. Trasatura distinctiva a mitologiei tine tocmai de statutul de poveste,  in care, intotdeauna, se intampla evenimente exceptionale si care nu propune vreo explicatie teoretica. De terie se ocupa tratatele filosofice sau istorice. Miturile sunt totusi cele care ne ajuta sa intelegem, sa acceptam ca viata si moartea eroilor sunt posibile, in consecinta, si ale noastre. Pentru un copil, mitologia este sursa de raspunsuri la primele intrebari fundamentale. Mitologia propune o strategie de raportare la univers, oferindu-ne o varianta de a ne vedea pe noi insine in lume. Tocmai de aceea, Iliada, Odiseea, Eneida transpuse in proza de George Andreescu reprezinta o lectura initiatica. Lucian Pricop..

Iliada (cuvântul vine de la Ilios, al doilea nume al cetatii Troia) cuprinde numai o parte din razboiul troian, care a dainuit zece ani si s-a încheiat cu darâmarea acestui oras. Razboiul, dupa traditie, s-ar fi întâmplat cu vreo 1200 de ani înainte de Hristos si prin urmare cu vreo 300 de ani înainte de vremea când se zice ca ar fi trait Homer. Cu tot valul legendar sub care ni-l înfatiseaza poetii, se pare ca el nu-i lipsit de adevar istoric...În locul intereselor generale si deci abstracte, politice sau nationale ce vor fi dat prilejul razboiului, poetii au nascocit motive cu totul omenesti din cele mai interesante si mai miscatoare, punând astfel povestirilor lor o temelie neclintita de veacuri. Razboiul troian, dupa ei, n-a fost stârnit din cauzele obisnuite ale razboaielor, ci a fost numai urmarea rapirii frumoasei Elena de catre Paris, fiul regelui din Troia...Subiectul „Iliadei“ este mânia lui Ahile, pricinuita de cearta pe care a avut-o cu Agamemnon, înselat de Zeus, care voia sa-i dea cinstea cuvenita lui Ahile; înfrângerea suferita de mai multe ori din partea aheilor cu tot ajutorul dat de zeitele Hera si Atena, ca si de Poseidon (pe troieni îi ajutau Apolon, Ares si Afrodita); apoi participarea lui Patrocle la razboi si caderea acestuia în lupta cu Hector; împacarea lui Ahile cu Agamemnon si razbunarea lui Ahile prin uciderea lui Hector. Poema se încheie povestind înmormântarea acestuia din urma. (G. Murnu, Rânduri pentru cunoasterea „Iliadei“ din volumul „Iliada“ - 1943)..

Iliada este povestea, in 24 de canturi, a asediului cetatii Troia, sau Ilium, de catre aheii condusi de regele Agamemnon, regele cetatii Micene. Eroii sunt Ajax, Hector, Patrocle si Ahile, dintre muritori. Zeus, Atena, Poseidon si Apollo, dintre zei, care se amesteca in razboiul Troiei, unii de partea troienilor, altii de partea aheilor. Scenele de lupta sunt grandioase si emotionante, destinele eroilor sunt exemplare. Iliada, care este un poem despre pace si despre razboi, despre eroism si despre glorie, despre onoare si despre tradare, despre iubire si despre ura, despre alegere si despre soarta, reprezinta unul dintre reperele esentiale ale civilizatiei europene si nu a incetat niciodata sa fie sursa de inspiratie pentru scriitori, artisti si muzicieni. Si nici baza unei temeinice educatii morale pentru orice tanar.O parte din stralucirea Iliadei vine din faptul ca are o actiune care dureaza doar patru sau cinci zile, dar te simti ca si cum ar povesti dintr-odata zece ani de razboi. Ahile are de facut o alegere. I se spune ca are doua destine: sa stea departe de razboi si sa aiba parte de o viata lunga, fara ca nimeni sa-si aminteasca vreodata de el. Ori sa mearga la lupta si sa castige gloria eterna, dar asta curmandu-i mai devreme viata. Intr-un fel, aceasta este o versiune a unei dileme care revine si tot revine...

Iliada. Odiseea. Eneida - Repovestire pentru copii..

Repovestite pentru copii de George Andreescu.Ceea ce numim mitologie antica este ceea ce batranii le povesteau copiilor. Felul in care ne-a parvenit mitologia se datoreaza marilor scriitori clasici: Homer, Hesiod, Vergiliu etc. Trasatura distinctiva a mitologiei tine tocmai de statutul de poveste, in care, intotdeauna, se intampla evenimente exceptionale si care nu propune vreo explicatie teoretica. De teorie se ocupa tratatele filosofice sau istorice. Miturile sunt totusi cele care ne ajuta sa intelegem, sa acceptam ca viata si moartea eroilor sunt posibile, in consecinta, si ale noastre. Pentru un copil, mitologia este sursa de raspunsuri la primele intrebari fundamentale. Mitologia propune o strategie de raportare la univers, oferindu-ne o varianta de a ne vedea pe noi insine in lume. Tocmai de aceea, Iliada, Odiseea, Eneida transpuse in proza de George Andreescu reprezinta o lectura initiatica. - Lucian Pricop..

Se spune ca odata, tare demult, domnea in cetatea Troia un barbat bun si destoinic, pe nume Priam. Pentru ca avea un foarte mare respect pentru zei, acestia fusesera darnici cu el si cu cetatea...

Dupa zece ani de lupte indarjite, grecii au reusit sa cucereasca cetatea Troia. Atatia viteji pierisera in acest timp si atata durere si incrancenare sadisera zeii in sufletele aheilor, incat atunci cand s-au vazut invingatori, capeteniile lor au hotarat ca Troia trebuie arsa din temelii...

Colecția “Mari clasici ilustrați” cuprinde cele mai cunoscute capodopere ale literaturii universale. Titlurile seriei fac parte din lista de lecturi obligatorii în școală. Volumele sunt ilustrate, incluzând, pe lângă textul adaptat, un rezumat al scrierii date și o succintă prezentare a vieții și operei clasicului...

Odiseea — considerată de mulți specialișți drept cea mai valoroasă creație artistică a antichității — se retiparește în fidela traducere proză) a lui E. Lovinescu, realizată în manieră poveștilor populare. Grație talmacirii marelui critic, cartea devine accesibilă tuturor vârstelor. Fragment din carte:„Corabia ieși din șuvoiul apei și plutirăm pe marea întinsă spre insula Ea, unde soarele răsare și șade zana dimineții; acolo o trăserăm pe nisip și iesiram la mal, și toropiți de somn, dormirăm până la zi. A două zi, când se iviră zorii trandafirii, îmi trimesei tovarășii să caute la curtea Cîrcei trupul lui Elpenor; taiarăm copacii crescuți pe vârful stâncilor coastei și mâhniți, cu ochii scăldați în lacrimi, îi arseram leșul; după ce flacăra îl mistui cu arme cu tot, ridicaram un mormânt peste care asezaram o coloană, în vârful căreia îi împlântarăm vâsla. Așa facuram, dar Circe prinse de veste de venirea noastră și în grabă se găți și sosi și ea cu slugile ce aduceau friptură din belșug și vin roș. Frumoasă între frumoase, ea se opri în mijlocul nostru și ne grâi așa: — Bieții de voi, încă de vii ați fost în beznă iadului, așa că aveți să cunoașteți de două ori moartea, pe când ceilalți mor o dată. Hai, mâncați și săturați-vă, beți cât ține ziua, că să puteți porni în zori. N-aveți grijă, că o să va arăt eu drumul și o să va spun eu toate, că să nu mai pățiți nimic pe mare ori pe uscat. Așa grai și ne înduplecă pe toți și, cât ținu ziua până seară, ospătarăm linișțiți cu friptură și bauram un vin bun. Când soarele apuse și se lasă noaptea, tovarășii se întoarseră lângă odgoane. Circe mă lua de mâna și mă trase la o parte, că să mă culc cu ea și să-i povestesc călătoria. I-o poveștii cu de-amănuntul. Atunci zana îmi vorbi așa:— S-a isprăvit cu bine asta, dar ascultă acum ce am să-ți spun și de care un zeu are să-ți mai amintească. Ai să dai întâi peste Sirenele ce ademenesc pe toți ce se apropie de dânsele și vai de cel ce le ascultă, că nu se mai întoarce la femeie și la copiii dragi. Ele îl încântă cu versul lor armonios și sed într-o livada între mormane de oase omenești și de cărnuri în putrezire. De aceea depărtează-te repede; astupă urechile tovarășilor cu ceară moale și bagă de seama că nici unul să nu le audă. Numai tu poți să le asculți, dar pune să te lege de catarg, de picioare și de mâini, că să te bucuri de versul lor. Iar de te rogi de tovarăși, ori de le poruncești să te dezlege, ei să te lege și mai strâns.”..

Cu ajutorul unor ilustrații fascinante, acest volum prezintă aventurile trăite pe drumul de întoarcere acasă de unul dintre cei mai îndrăgiți eroi ai mitologiei grecești: Ulise...

Ti-ai dori sa descopere si copilul tau operele care ti-au fascinat copilaria? Marea literatura clasica, cu un limbaj destul de greu accesibil, este esentiala pentru o cultura generala solida, dar poate fi descurajanta pentru copiii de varste mici sau pentru cei care citesc mai greu. Cartile din colectia #DYS_mitologic prezinta o varianta adaptata a celor mai cunoscute opere din mitologie. Prezentarea personajelor si marcarea replicilor lor prin pictograme, fontul adaptat pentru diferentierea rapida a literelor si rigla de urmarire a randurilor ajuta copilul sa citeasca mai repede si mai usor, iar intrebarile de la finalul fiecarui capitol verifica intelegerea textului.Ilustratii color de Sabina Drinceanu...

Iată Odiseea pentru întâia dată tradusă în româneşte, iată Homer povestind în proza românească ceea ce el acum trei mii de ani cânta grecilor în versuri. Ceea ce se cântă în Odiseea este ideea versului românesc, dorul face poduri peste mări: dorul de patrie al lui Odiseu, care-l face să se lupte cu furiile mării şi să învingă, pentru că el dorea şi „fum măcar să zărească ridicându-se din patria sa” şi se mulţumea să moară căci nimic nu-i mai dulce decât patria; dorul de bărbat al nevestei sale Penelopa, care o face să-l aştepte douăzeci de ani; dorul pentru un stăpân blând, care face pe Eumeus, porcarul lui Odiseu, a-şi uita robia.Limba în care se cântă aceste doruri este limba copilăriei poporului grecesc, un fel de limbă care faţă cu cea clasică de mai târziu este tot aşa ca şi limba cărţilor noastre bisericeşti faţă cu limba zisă cultă de astăzi. Iată de ce am ales limba populară în traducere, ferindu-ne înadins şi precât ne-a fost cu putinţă de toate cuvintele care nu se aud în gura poporului. În privinţa aceasta nici n-am stricat nici n-am dres limba, nici chiar nu ne-a trecut prin minte una ca aceasta, scopul nostru fiind cu totul altul. Homer nu impresionează atât prin faptele ce le cântă, cât prin felul său particular de a spune lucrurile. De aceea dându-i cuvintele şi expresiile româneşti, l-am lăsat să-şi povestească singur Odiseea după felul său. În ceea ce priveşte numele proprii am păstrat formele greceşti, dând în note şi pe cele latineşti. Notele sunt foarte scurte şi anume pentru înţelegerea locurilor notate, şi aceasta pentru a nu le repeta iarăşi din Iliada, unde sunt destul de pe larg.După Odiseea urmează Batrachomyomachia atribuită lui Homer şi care este o parodie a luptelor din Iliada şi din Odiseea...