Grigore Alexandrescu

Fabula transpune intamplari din lumea umana in cea animala, inzestrandnecuvantatoarele cu darul vorbirii si al gandirii rationale pentru a rostiadevaruri suparatoare despre viciile si insusirile umane.Explicand caracterul ironic al fabulei, La Fontaine, marele fabuluistfrancez, isi definea opera ca fiind:”O ampla comedie cu mii de vieti in mers / A carei vasta scena eintregul Univers.”Tudor Arghezi releva in versuri caracterul umoristic al fabulei, spunand:“Fabula se cheama vechea corcituraDintre pilda buna si caricatura.O minciuna blanda-n care se prefacHazurile snoavei scurte-n bobarnac.Inca de pe vremea robului EsopN-a fost incercata fara talc si scop,Si intotdeauna de la el incoace,Ea in loc de oameni pune dobitoace.”Am selectat din operele marilor creatori de fabule si va prezentam in acest volum ample capitole din: La Fontaine, Gheorghe Asachi, Alecu Donici, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Sion, I. L. Caragiale, George Topirceanu...

Fabula este considerată cea mai veche specie literară, care s-a transmis sub forma unei povestiri populare despre animale, urmată de o pildă, o morală. Cartea conţine fabule scrise de Grigore Alexandrescu, texte în care se redau cu vorbe meşteşugite, în versuri, anumite întâmplări din lumea animalelor, dialoguri. Cu talent literar, Alexandrescu prezintă cititorilor efectele negative ale lăudăroşeniei, înfumurării, prostiei, trădării etc., cu scopul de a corecta comportamente şi atitudini umane...

Fabule..

„Neînduplecat, duios și măreț, muscator și gânditor în aceeași vreme, așa ni se arată în satire. Biciuitor în fabule, dansul croiește o lume nouă, lumea dobitoacelor ce vorbesc, a dobitoacelor ce vin din adâncul codrilor și, fermecate de puterea vrăjitorului-poet, injgheaba, subt ochii noștri o viață nouă, menită să ne îndrepte pașii să ni-i întoarcă dintr-un drum, trimițându-i pe un altul.” (Emil Gârleanu, Prefată la Grigore M. Alexandrescu, Poezii, București, 1907)În colecția Biblioteca Școlarului, colectivul Aramis a selecționat cu mare atenție, textele necesare studiului pentru elevii din clasele primare. Pentru ediția completă a operei marelui autor verificați colecția Biblioteca Pentru Toți de la Editura Minerva (Grigore Alexandrescu – Fabule – în curs de apariție)...

Fabule și satire..

Plasata în colectia Clasici Români cartea de fata se alatura celorlalte prin care se valorifica potentialul creativ al poporului român prin reprezentati de seama. Prin cuvântul clasic se poate întelege clasicismul ca si curent literar dar si o valoare perena ce strabate timpul si care prin repetitie constanta se pastreaza în constiinta unei comunitati. Desfasurarea existentei în cercul strâmt între viata si moarte pastreaza constiinta treaza unui popor,a unei natiuni în concertul culturii universale.Colectia Clasici Români nu face altceva decât sa reînvie câteva din cele mai importante creatii artistice ale celor ce au plasat valorile nationale în context universal si sa refaca astfel geneza si moartea pentru a se pastra vie viata spirituala.Volumul Poezii si proza semnate de Grigore Alexandrescu prin structura lui cuprinde grupajele de poezii intitulate pe rând Suvenire si impresii, meditatii, elegii, Epistole si satire , Proza grupând 18 texte poetice lirice,19 texte poetice epice,fabule si trei texte epice selectate din proza rar publicata a scriitorului pasoptist. De asemenea cartea cuprinde repere biobibliografice,unde sunt evidentiate câteva din cele mai importante momente ale vietii si creatiei lui Grigore Alexandrescu.Grafica este în acord cu întreg continutul cartii descoperindu-se cu fiecare pagina migala si talentul de artizan, care strabat timpul si reusesc sa-l învinga. Poeziile cuprinse în acest volum se circumscriu tematicii fundamentale din lirica sa de la cea a timpului ce se scurge inexorabil si continuând cu istoria, natura si dragostea sau cosmogonia,al nasterii,al genezei omul plasat în cadrul universului cosmic...

Mai putin productiv decat majoritatea poetilor din generatia sa – exceptandu-l, bineinteles, pe Vasile Carlova, intrat in istoria literaturii romane cu doar cinci poezii –, Grigore Alexandrescu este, in schimb, cel mai ,,artist”.Prin Fabule, splendid inventar de caractere, de scene din viata sociala si politica, descrise cu profunda intuitie a moralistului, ajutata de un simt artistic superior, “clasicul” – aliat, de fapt, cu adeptul Secolului Luminilor – triumfa asupra romanticului. Creatia moralistului Alexandrescu, admirata si de contemporani, si de urmasi, nu-si afla succesori mai insemnati […]. Poezia interioritatii, a sufletului tumultuos care cauta si se cauta in permanenta pe sine, poezia reflexivitatii autentice se naste la noi odata cu Grigore Alexandrescu. La fel si acuta constiinta a scrisului inteles ca arta si ca efort […],iar nu ca produs al spontaneitatii ocazionale. Mai putin productiv decat majoritatea poetilor din generatia sa – exceptandu-l, bineinteles, pe Vasile Carlova, intrat in istoria literaturii romane cu doar cinci poezii –, Grigore Alexandrescu este, in schimb, cel mai ,,artist“. Nu practica scrisul ca pe o indeletnicire destinata intervalelor de otium domestic ori de agreabila vilegiatura, ci scrie dintr-un sentiment al datoriei fata de lumea in care traieste si, totodata, cu o limpede constiinta a datoriei fata de pagina scrisa. Grigore Alexandrescu nu este un ,,poet de duminica“, ci un Poet pur si simplu...

„Eu în copilărie iubeam să mă oprescPe dealul mănăstirei, și-n vale să privescMărețul trun trist matur l-al nostru trist apus,Ș-a cărui origină în veacuri s-a răpus”..

V-am spus, cum mi se pare, de nu îți fi uitat,Că lupul se-ntamplase s-ajungă împărat.Dar fiindcă v-am spus-o, voi încă să va spuiCeea ce s-a urmat subt stăpânirea lui.Auzind împăratul că-n staturile saleFac napastuiri multe parosii dregători,Că pravilă stă-n gheare, că nu e deal sau valeUnde să nu vezi jertfe mai mulți prigonitori,Porunci să se strângă Obștească Adunare,Lângă un copaci mare;Că vrea pe unii-alțîi să ii cam dojenească,Și-n puține cuvinte,Să le-aducă aminteDatoriile lor...

Editie ingrijita de Mihai Papuc. Studiu introductiv de Mircea Anghelescu Editia de fata ofera publicului cititor o selectie ampla din intreaga opera a lui Grigore Alexandrescu, unul dintre precursorii directi ai lui M. Eminescu. Astfel volumul cuprinde poezia lirica si aproape toate satirele, epistolele, fabulele si epigramele din cele doua volume-reper ale poetului: Suvenire si impresii, epistole si fabule (1847) si Meditatii, elegii, epistole, satire si fabule (1863); paginile de proza din Memorialul de calatorie, scrise in urma calatoriei la manastirile din Oltenia si cateva texte din publicistica literara. La Addenda sunt reproduse scrisorile lui Grigore Alexandrescu catre prietenul sau Ion Ghica si amintirile celui din urma despre poet. O sectiune de Note si comentarii si alta de Iconografie incheie volumul despre "visatorul lucid" care a fost poetul Grigore Alexandrescu.  Volumul, ca si intreaga Colectie Mostenire, este destinat cercetatorilor literari, istoricilor, jurnalistilor, studentilor, profesorilor si elevilor...