Fabula transpune intamplari din lumea umana in cea animala, inzestrand
necuvantatoarele cu darul vorbirii si al gandirii rationale pentru a rosti
adevaruri suparatoare despre viciile si insusirile umane.
Explicand caracterul ironic al fabulei, La Fontaine, marele fabuluist
francez, isi definea opera ca fiind:
adevaruri suparatoare despre viciile si insusirile umane.
Explicand caracterul ironic al fabulei, La Fontaine, marele fabuluist
francez, isi definea opera ca fiind:
”O ampla comedie cu mii de vieti in mers / A carei vasta scena e
intregul Univers.”
intregul Univers.”
Tudor Arghezi releva in versuri caracterul umoristic al fabulei, spunand:
“Fabula se cheama vechea corcitura
Dintre pilda buna si caricatura.
O minciuna blanda-n care se prefac
Hazurile snoavei scurte-n bobarnac.
Inca de pe vremea robului Esop
N-a fost incercata fara talc si scop,
Si intotdeauna de la el incoace,
Ea in loc de oameni pune dobitoace.”
Dintre pilda buna si caricatura.
O minciuna blanda-n care se prefac
Hazurile snoavei scurte-n bobarnac.
Inca de pe vremea robului Esop
N-a fost incercata fara talc si scop,
Si intotdeauna de la el incoace,
Ea in loc de oameni pune dobitoace.”
Am selectat din operele marilor creatori de fabule si va prezentam in acest volum ample capitole din: La Fontaine, Gheorghe Asachi, Alecu Donici, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Sion, I. L. Caragiale, George Topirceanu.
