Gabor Mate

Nu există oameni care să nu fi trecut prin episoade de stres acut, fie el provocat de fenomene exterioare, fie produs din cauze interioare. Boala secolului al XXI‑lea ne-a făcut pe toți să simțim măcar de câteva ori în viață că am ajuns la capătul puterilor, determinându-ne să luăm măsuri urgente ca să restabilim echilibrul.După câteva decenii de carieră medicală de excepție, în care a urmărit legătura dintre stres și boală, Gabor Maté a strâns laolaltă poveștile pacienților săi, le-a confruntat cu cele mai recente studii clinice și a dezvăluit consecințele imediate, deseori ignorate, ale stresului de zi cu zi. Cartea sa este un semnal de alarmă și o pledoarie pentru medicina biopsihosocială, una dintre cele mai bune căi prin care ne putem elibera de această cumplită afecțiune a epocii noastre...

Nu există oameni care să nu fi trecut prin episoade de stres acut, fie el provocat de fenomene exterioare, fie produs din cauze interioare. Boala secolului al XXI‑lea ne-a făcut pe toți să simțim măcar de câteva ori în viață că am ajuns la capătul puterilor, determinându-ne să luăm măsuri urgente ca să restabilim echilibrul.După câteva decenii de carieră medicală de excepție, în care a urmărit legătura dintre stres și boală, Gabor Maté a strâns laolaltă poveștile pacienților săi, le-a confruntat cu cele mai recente studii clinice și a dezvăluit consecințele imediate, deseori ignorate, ale stresului de zi cu zi. Cartea sa este un semnal de alarmă și o pledoarie pentru medicina biopsihosocială, una dintre cele mai bune căi prin care ne putem elibera de această cumplită afecțiune a epocii noastre...

În stilul sau original, care impresionează prin caracterul uman și cald al narațiunii, dar și prin claritatea și finețea explicațiilor, Gabor Maté, bine-cunoscutul autor al bestsellerului Pe tărâmul fantomelor infometate, ne apropie încă o dată de natură umană, ne face să ne simțim acasă în mintea și în corpul nostru și ne ajută să-i cunoaștem și să-i înțelegem pe cei afectați de tulburarea de deficit de atenție, cunoscută că AD(H)D. Minți împrăștiate reprezintă un ghid pentru părinți și pentru toți cei afectați, care a schimbat milioane de vieți în rândul cititorilor. Cartea oferă informații despre originea și substratul neurofiziologic al tulburării, despre cum să creăm un mediu propice ameliorării și vindecării, despre tratamentul medicamentos și psihologic, despre adulții cu AD(H)D. Și ne da speranța: tulburarea nu este o sentința pe viață, este un deficit de dezvoltare și stă în puterea noastră să creștem și să ne ajutăm și copiii să o facă...

În stilul sau original, care impresionează prin caracterul uman și cald al narațiunii, dar și prin claritatea și finețea explicațiilor, Gabor Maté, bine-cunoscutul autor al bestsellerului Pe tărâmul fantomelor infometate, ne apropie încă o dată de natură umană, ne face să ne simțim acasă în mintea și în corpul nostru și ne ajută să-i cunoaștem și să-i înțelegem pe cei afectați de tulburarea de deficit de atenție, cunoscută că AD(H)D. Minți împrăștiate reprezintă un ghid pentru părinți și pentru toți cei afectați, care a schimbat milioane de vieți în rândul cititorilor. Cartea oferă informații despre originea și substratul neurofiziologic al tulburării, despre cum să creăm un mediu propice ameliorării și vindecării, despre tratamentul medicamentos și psihologic, despre adulții cu AD(H)D. Și ne da speranța: tulburarea nu este o sentința pe viață, este un deficit de dezvoltare și stă în puterea noastră să creștem și să ne ajutăm și copiii să o facă...

Noul volum semnat Gabor Mate in colaborare cu fiul sau, Daniel Mate este o investigatie revolutionara a surselor bolilor, o critica incurajatoare a modului in care societatea poate favoriza dezvoltarea afectiunilor cronice, dar si o cale catre sanatate si vindecare. In cartea trateaza: • Tensiunea dintre atasament si autenticitate exprimata prin deconectarea de sine; • Amprenta traumei si a stresului cronic in societate; • Modurile in care ideea de normalitate a culturii occidentale moderne submineaza bunastarea si dezvoltarea; • Conexiunile dintre emotii si sistemul nervos si imunitar; • Aspectele profunde ale compasiunii si calea spre reconectare. Noul volum semnat de autorul cartii Cand corpul spune nu. Costul stresului ascuns este o investigatie revolutionara a surselor bolilor, o critica incurajatoare a modului in care societatea poate favoriza dezvoltarea afectiunilor cronice, dar si o cale catre sanatate si vindecare. Cu peste patru decenii de experienta clinica, Mate a ajuns sa recunoasca predominanta intelegere a "normalitatii" ca fiind una falsa, deoarece neglijeaza cu totul rolul pe care atat traumele si stresul, precum si presiunile vietii moderne, le exercita asupra corpului si mintii noastre in detrimentul starii de sanatate. Cu toata expertiza si sofisticarea tehnologica, medicina occidentala esueaza sa trateze persoana ca intreg, ignorand modul in care cultura toxica din zilele noastre streseaza organismul, incarca sistemul imunitar si submineaza echilibrul emotional. In cea mai recenta carte a sa, Mate isi dirijeaza atentia catre a deconstrui cele mai comune mituri despre ceea ce ne imbolnaveste. El subliniaza punctele comune ce apar intre bolile indivizilor si declinul coeziunii sociale, oferindu-ne un ghid pentru sanatate si vindecare plin de compasiune. Scrisa alaturi de fiul sau Daniel, Mitul normalitatii este cea mai ambitioasa si urgenta carte a lui Mate de pana acum. In Mitul normalitatii, renumitul medic si specialist in domeniul adictiilor si traumei, Gabor Mate diseca felul in care tarile occidentale care se bucura de sisteme de sanatate dezvoltate, inregistreaza de fapt o crestere a incidentei bolilor cronice si o scadere a sanatatii generale a populatiei. Consumul de medicamente prescrise, hipertensiunea arteriala, bolile mintale, bolile autoimune si multe alte probleme ingrijoratoare sunt in continua crestere. Mate argumenteaza ca o mare parte din ceea ce pare normal in societatea noastra nu este nici sanatos, nici natural si ca a indeplini criteriile de normalitate ale societatii moderne inseamna, in mai multe feluri, conformarea la cerinte care sunt profund anormale in ceea ce priveste nevoile umane - adica nesanatoase si daunatoare la nivel fiziologic, mental si chiar spiritual. Cartea este un manifest foarte bine documentat al necesitatii, acum mai mult ca oricand, de a ne cunoaste natura noastra umana, nevoile si modul bazal si unitar de functionare ca fiinte umane; de a accepta faptul ca fizicul si psihicul nostru reprezinta o singura unitate; de a intelege modul in care se produce dezvoltarea si ce anume stimuleaza sau blocheaza aceasta dezvoltare; de a face vindecarea posibila, atunci cand boala indica o abatere de la autoreglarea fireasca a organismului (a sistemului psihofizic). De asemenea, cartea este o dovada aproape palpabila a ceea ce stiinta a demonstrat in ultimile decenii: ca sanatatea unui om nu este o problema personala, ci una relationala, sociala. -  Diana Vasile (psihoterapeut, cadru didactic universitar, presedinte ISTT)In Mitul normalitatii, Gabor Mate ne poarta intr-o calatorie epica de descoperire a modului in care bunastarea noastra emotionala si capacitatea noastra de a ne conecta la nivel social (pe scurt: felul in care traim), sunt strans legate de sanatate, boli si dependente. - Bessel A. van der Kolk MD, presedinte, Trauma Research Foundation, profesor de psihiatrie, Scoala de Medicina a Universitatii din Boston Aceasta carte remarcabila si revolutionara va avea un impact profund asupra bunastarii sinelui, a societatii si a planetei noastre intr-un moment in care intelepciunea si compasiunea sunt esentiale pentru propria noastra supravietuire. - Rev. Joan Jiko Halifax, PhD, profesor de budism Zen, antropolog, ecolog, activistO carte puternica, profunda, sustinuta stiintific, plina de povesti care inspira, care ne ajuta sa vedem felul in care stresul din cultura noastra ne modeleaza bunastarea in toate fatetele ei. - Daniel Siegel, specialist in educatie si psihiatrie, profesor la Universitatea din California, autor MindsightInteleapta, sofisticata, riguroasa si creativa: o investigatie plina de compasiune a ceea ce suntem si ce putem deveni. O lectura esentiala pentru oricine cu un trecut si un viitor. - Tara Westover, autor Educated Traducere din limba engleza de Andreea Tincea si  Andra Manole.  Fragment din cartea "Mitul normalitatii. Trauma, boala si vindecarea intr-o cultura toxica" de Gabor Mate:"Dupa ce am navigat prin cercurile concentrice ale explorarii starii de sanatate si bolilor, plecand de la celula si ajungand la societate, si dupa ce am clarificat legaturile inextricabile si reciproce dintre ele, ne adancim acum in "vestea cea buna": subiectul vindecarii. Vestile pot fi incurajatoare, dar asta nu inseamna ca sunt usoare. Cum sa abordam vindecarea, la urma urmei, in aceste vremuri tulburi? Cum sa ne indreptam spre sanatate in contextul unui sistem socioeconomic profund dezinteresat in a remedia oricare dintre maladiile care stau la baza sa si in fata unei pandemii care ne-a evidentiat atat de multe lucruri pe care le luam de-a gata si ne-a privat de ele? Cum sa pastram vie speranta atunci cand sansele par atat de prohibitive? Si, oricum, ce este vindecarea? Cand vorbesc despre vindecare, ma refer doar la o miscare naturala spre intregire. Observati ca nu o definesc ca fiind starea finala de a fi complet intreg, sau "iluminat", sau orice alt ideal psihospiritual similar. Este o directie, nu o destinatie; o linie pe o harta, nu un punct. Vindecarea nu este sinonima nici cu autoperfectionarea. Mai aproape de adevar ar fi sa spunem ca este o autorecuperare. De fapt, cultura noastra moderna centrata pe autoimbunatatire - care a fost, in mare masura, acaparata de aceleasi forte consumeriste responsabile de conditiile pe care le-am relatat - poate prea usor sa intunece sau sa complice calatoria de vindecare. Atunci cand ne vindecam, suntem angajati in recuperarea partilor de sine pe care le-am pierdut, nu incercam sa le schimbam sau sa le "imbunatatim". Asa cum mi-a spus psihologul Bill Plotkid, psiholog specializat in psihologie abisala si ghid de calatorii in salbaticie, cautarea centrala nu este "sa ne uitam la ceea ce este gresit, ci sa ne Mtrebam unde este integritatea persoanei, acea integritate care nu este pe deplin atinsa sau traita?" Vindecarea este, de asemenea, diferita de ce inseamna sa gasesti un remediu medical: remediul inseamna absenta bolii; vindecarea implica sa ajungi la integritate. "Este posibil sa fii vindecat, dar nu si recuperat in urma unui remediu, si este la fel de posibil sa gasesti remediul, dar nu sa te si vindeci", subliniaza colega mea, dr. Lissa Rankin. "In mod ideal, vindecarea si insanatosirea prin remediu medical au loc impreuna, dar nu se intampla intotdeauna asa". Vom vedea exemple in acest sens in capitolele care urmeaza. Am facut si eu o distinctie similara in cazul dependentei: exista posibilitatea sa fii abstinent fara sa fi depasit dependenta. Una este absenta sau evitarea a ceva - ea insasi un obiectiv demn de luat in seama - in timp ce cealalta este o capacitate noua, pozitiva, de a trai in prezent, liber sa experimentezi viata asa cum este ea. In mod analog, daca ansanatosarea prin gasirea unui remediu este alungarea simptomelor sau conditiilor care afecteaza viata, vindecarea este procesul de reunire cu acele calitati interioare care inca traiesc in noi ca posibilitati inerente, asa cum cred ca o fac intotdeauna, si care fac ca viata sa merite sa fie traita. Nu ne vindecam "pentru" a ne insanatosi, "pentru" a ne remedia sanatatea, chiar daca aceasta dorinta de inteles este prezenta. Vindecarea este un scop in sine."..

In bestsellerul sau de referinta, Pe taramul fantomelor infometate, dr. Gabor Mate ne introduce in lumea promiscua, greu accesibila a dependentei, care isi poarta chipul cel mai hidos in suburbiile lumii, printre dependentii de droguri. Prezentandu-ne aceasta lume tulburatoare, el ne arata ca nu este vorba o conditie medicala oarecare ce poate fi tratata in clinici si spitale. De la formele sale mai benigne, dependentele comportamentale, la cele mai maligne, care cauzeaza ravagii in viata intima si sociala si in organismul individului, dependenta este mai degraba un continuum, fiecare dintre noi cazandu-i prada sub diverse forme. Este rezultatul unei istorii de viata in care mediul a influentat genetica mai mult decat vrem sa acceptam ca societate. Impletind detalii din povestea personala cu povestile pacientilor sai din Downtown Eastside (un cartier rau-famat al Vancouverului) si cu o descriere elocventa a celor mai importante concluzii ale studiilor stiintifice din domeniul neurobiologiei adictiei, Mate invita la compasiune, flexibilitate si, nu in ultimul rand, la acceptare. El ne vorbeste despre durere, despre trauma, dar si despre puterea autenticitatii si a relatiei umane. Daca trebuie sa facem tot ce putem mai bine, uneori cel mai bine inseamna sa ne asiguram ca se intampla raul cel mai mic, ne consiliaza autorul. O lucrare de o luciditate extrema, in care atat specialistii din domeniul sanatatii mintale, dar si cei implicati la nivel social in politicile de sanatate vor descoperi multa inspiratie. Familiile celor afectati de dependente severe vor gasi in paginile cartii multe raspunsuri edificatoare.Traducere din limba engleza de Vasile Semeniuc...

În bestsellerul sau de referință, Pe tărâmul fantomelor infometate, dr. Gabor Maté ne introduce în lumea promiscuă, greu accesibilă a dependenței, care își poartă chipul cel mai hidos în suburbiile lumii, printre dependenții de droguri. Prezentându-ne această lume tulburătoare, el ne arată că nu este vorba o condiție medicală oarecare ce poate fi tratată în clinici și spitale. De la formele sale mai benigne, dependențele comportamentale, la cele mai maligne, care cauzează ravagii în viață intimă și socială și în organismul individului, dependență este mai degrabă un continuum, fiecare dintre noi cazându-i pradă sub diverse forme. Este rezultatul unei istorii de viață în care mediul a influențat genetică mai mult decât vrem să acceptăm că societate. Împletind detalii din povestea personală cu poveștile pacienților săi din Downtown Eastside (un cartier rău-famat al Vancouverului) și cu o descriere elocventă a celor mai importante concluzii ale studiilor științifice din domeniul neurobiologiei adicției, Maté invită la compasiune, flexibilitate și, nu în ultimul rând, la acceptare. El ne vorbește despre durere, despre trauma, dar și despre puterea autenticității și a relației umane. Dacă trebuie să facem tot ce putem mai bine, uneori cel mai bine înseamnă să ne asigurăm că se întâmplă răul cel mai mic, ne consiliază autorul.O lucrare de o luciditate extremă, în care atât specialiștii din domeniul sănătății mintale, dar și cei implicați la nivel social în politicile de sănătate vor descoperi multă inspirație. Familiile celor afectați de dependențe severe vor găsi în paginile cărții multe răspunsuri edificatoare...

Tine-ti copiii aproape. De ce parintii trebuie sa conteze mai mult decat anturajul. Editie de colectieDe la autorul bestsellerului Cand corpul spune nuIntr-o lume in care cantitatea de informatii oferite atat parintilor, cat si copiilor este atat de mare, incat a devenit prea greu de gestionat, Tine-ti copiii aproape te invata sa-ti asculti instinctele si sa devii un observator atent al fiului sau al fiicei tale. Cu o extraordinara experienta clinica in domeniul dezvoltarii copilului, Gordon Neufeld si Gabor Mate descompun in termeni simpli notiuni interdisciplinare din psihologie, neurologie si antropologie, pe care le imbina abil atat cu experientele personale, cat si cu ale pacientilor care i-au inspirat. Vei afla de ce este nevoie de un sat intreg ca sa cresti un copil, cum sa-l recastigi pe cel mic, cum sa restabilesti bazele atasamentului, atat de important in relatia cu el, si cum sa contrabalansezi tendintele decadente ale societatii, care tintesc direct la tineri.O lectura obligatorie pentru oricine are copii. - Ottawa CitizenGordon Neufeld si Gabor Mate evidentiaza empatic si foarte documentat importanta legaturii - teoretic indestructibila, insa in realitate foarte fragila - dintre parinti si copii, singura sursa de maturizare sanatoasa a celor mici. O carte pe care fiecare parinte sau adult care se pregateste sa devina parinte ar trebui sa o citeasca. - Petronela Rotar Gratie celor 30 de ani de cercetare si experienta, Neufeld a elaborat o teorie coerenta si convingatoare privind dezvoltarea copiilor, pe care cititorii o vor recunoaste cu emotie si o vor accepta imediat. Abordarea lui are puterea sa schimbe, daca nu chiar sa salveze viata copiilor nostri. - National PostO carte importanta, care expune cu indrazneala problema si traseaza planuri pentru solutionarea ei. Trebuie sa-i luam in serios sugestiile pentru ca, impreuna, sa imbunatatim viitorul copiilor nostri si pe cel al copiilor lor. - Dr. Daniel J. SiegelTine-ti copiii aproape este o carte vizionara care evidentiaza o criza de proportii nerecunoscute. Autorii ne arata de ce pierdem contactul cu copiii nostri si cum acest lucru ameninta insasi structura societatii. Si, cel mai important, le acorda un ajutor practic parintilor in indeplinirea rolurilor instinctuale prin exemple concrete si sugestii clare. - Dr. Peter A. LevineO carte scrisa impecabil, excelenta si emotionanta. - Publishers WeeklyScriitura precisa si incisiva a lui Mate faciliteaza intelegerea ideilor complexe, fara sa le stirbeasca esenta. Rezultatul este o carte captivanta, si care li se adreseaza parintilor in mod direct si personal. - Edmonton JournalTraducere din limba engleza de Oana Pascu. Fragment din cartea "Tine-ti copiii aproape" de Gordon Neufeld, Gabor Mate:"Este nevoie de trei ingrediente pentru ca parentingul sa functioneze: o fiinta dependenta care are nevoie sa fie ingrijita, un adult dispus sa isi asume responsabilitatea si un atasament functional bun intre copil si adult. Cel mai important dintre acestea este, de asemenea, cel mai des trecut cu vederea si neglijat: atasamentul copilului fata de adult. Multi parinti si parinti in devenire inca traiesc cu mentalitatea gresita ca cineva poate pur si simplu sa-si asume rolul de parinte, fie ca este vorba despre un parinte adoptiv, un asistent maternal, un parinte vitreg sau un parinte biologic. Ne asteptam ca nevoia copilului de a fi ingrijit si dorinta noastra de a fi parinti sa fie suficiente. Suntem surprinsi si chiar jigniti atunci cand copiii par a fi rezistenti la educatia parinteasca pe care le-o oferim.Recunoscand ca responsabilitatea parinteasca este insuficienta pentru o crestere reusita a copiilor, dar nefiind poate constienti de rolul pe care il joaca atasamentul, multi experti presupun ca problema trebuie sa fie priceperea sau, mai degraba, nepriceperea parintilor. Daca educatia parinteasca nu merge bine, este pentru ca parintii nu fac lucrurile cum trebuie. Potrivit acestui mod de gandire, nu este suficient sa iti asumi rolul; un parinte are nevoie de anumite abilitati pentru a fi eficient. Rolul de parinte trebuie completat cu tot felul de tehnici de parenting - sau cel putin asa par sa creada multi experti.Multi parinti, de asemenea, au un rationament de tipul: daca altii isi pot determina copiii sa faca ceea ce vor ei, dar eu nu pot, inseamna ca nu am abilitatile necesare. Toate intrebarile lor presupun o simpla lipsa de cunostinte, care trebuie corectata prin sfaturi de tipul "cum sa" pentru orice situatie problematica imaginabila: Cum il fac pe copilul meu sa ma asculte? Cum pot sa-l fac pe copilul meu sa-si faca temele? Ce trebuie sa fac ca sa-mi conving copilul sa-si faca curat in camera? Care este secretul pentru a-l face pe copil sa-si faca partea sa de treburi casnice? Cum il fac pe copilul meu sa stea la masa? Predecesorii nostri ar fi fost, probabil, jenati sa puna astfel de intrebari sau, de altfel, sa se prezinte la vreun curs de parenting."..

Tine-ti copiii aproape. De ce parintii trebuie sa conteze mai mult decat anturajulDe la autorul bestsellerului Cand corpul spune nuIntr-o lume in care cantitatea de informatii oferite atat parintilor, cat si copiilor este atat de mare, incat a devenit prea greu de gestionat, Tine-ti copiii aproape te invata sa-ti asculti instinctele si sa devii un observator atent al fiului sau al fiicei tale. Cu o extraordinara experienta clinica in domeniul dezvoltarii copilului, Gordon Neufeld si Gabor Mate descompun in termeni simpli notiuni interdisciplinare din psihologie, neurologie si antropologie, pe care le imbina abil atat cu experientele personale, cat si cu ale pacientilor care i-au inspirat. Vei afla de ce este nevoie de un sat intreg ca sa cresti un copil, cum sa-l recastigi pe cel mic, cum sa restabilesti bazele atasamentului, atat de important in relatia cu el, si cum sa contrabalansezi tendintele decadente ale societatii, care tintesc direct la tineri.O lectura obligatorie pentru oricine are copii. - Ottawa CitizenGordon Neufeld si Gabor Mate evidentiaza empatic si foarte documentat importanta legaturii - teoretic indestructibila, insa in realitate foarte fragila - dintre parinti si copii, singura sursa de maturizare sanatoasa a celor mici. - Petronela Rotar Gratie celor 30 de ani de cercetare si experienta, Neufeld a elaborat o teorie coerenta si convingatoare privind dezvoltarea copiilor, pe care cititorii o vor recunoaste cu emotie si o vor accepta imediat. Abordarea lui are puterea sa schimbe, daca nu chiar sa salveze viata copiilor nostri. - National PostO carte importanta, care expune cu indrazneala problema si traseaza planuri pentru solutionarea ei. Trebuie sa-i luam in serios sugestiile pentru ca, impreuna, sa imbunatatim viitorul copiilor nostri si pe cel al copiilor lor. - Dr. Daniel J. SiegelO carte vizionara care evidentiaza o criza de proportii nerecunoscute. Autorii ne arata de ce pierdem contactul cu copiii nostri si cum acest lucru ameninta insasi structura societatii. Si, cel mai important, le acorda un ajutor practic parintilor in indeplinirea rolurilor instinctuale, prin exemple concrete si sugestii clare. - Dr. Peter A. LevineO carte scrisa impecabil, excelenta si emotionanta. - Publishers WeeklyScriitura precisa si incisiva a lui Mate faciliteaza intelegerea ideilor complexe, fara sa le stirbeasca esenta. Rezultatul este o carte captivanta, care li se adreseaza parintilor in mod direct si personal. - Edmonton JournalUn model de parenting grijuliu, bland si adaptabil. - Calgary HeraldTraducere din limba engleza de Oana Pascu. Fragment din cartea "Tine-ti copiii aproape" de Gordon Neufeld, Gabor Mate:"Contravointa este o rezistenta instinctiva si automata la orice sentiment de a fi fortat. Se declanseaza ori de cate ori o persoana se simte controlata sau presata sa faca ceea ce ii cere altcineva. Isi face aparitia in modul cel mai dramatic in cel de-al doilea an de viata - da, la asa-numita "teribila varsta de 2 ani". (Daca micutii de 2 ani ar putea inventa astfel de etichete, probabil ca si-ar descrie parintii ca aflati la "teribila varsta de 30 de ani"). Contravointa reapare parca pentru a se razbuna in timpul adolescentei, dar poate fi activata la orice varsta - sunt si multi adulti care o manifesta.In prima parte a secolului al XX-lea, Rank observase deja ca provocarea cea mai descurajanta pentru parinti este contravointa. El scria intr-o perioada in care, in general, atasamentele copiilor erau inca nestirbite fata de adulti. Asadar, nu exista nimic anormal in ceea ce priveste contravointa la un copil, dar, asa cum voi explica in curand, a devenit amplificata la un mod anormal sub influenta orientarii spre anturaj.Nimanui nu-i place sa fie bruscat, nici macar copiilor sau, mai corect spus, mai ales copiilor. Desi suntem cu totii destul de constienti de aceasta reactie instinctiva, o trecem cumva cu vederea atunci cand avem de-a face cu cei mici. Intelegerea contravointei poate scuti un parinte de multa confuzie si de conflicte inutile, in special atunci cand vine vorba despre a intelege starile si comportamentul unui copil orientat spre anturaj.Contravointa isi poate face aparitia in mii de moduri. Se poate manifesta ca un "Nu" reactiv al copilului de aproximativ 2 ani, ca un "Nu esti seful meu" la copilul putin mai mare, ca un comportament naravas atunci cand este grabit, ca neascultare sau sfidare. Este vizibila in limbajul corporal al adolescentului. Contravointa se exprima si prin pasivitate, prin amanarea lucrurilor sau prin a face opusul a ceea ce se asteapta. Poate fi confundata cu lenea sau lipsa de motivatie si poate fi comunicata prin negativitate, beligeranta sau o atitudine certareata, adesea interpretata de adulti ca insolenta. La multi copii carcaterizati de contravointa putem observa o fascinatie pentru incalcarea tabuurilor si adoptarea unor atitudini antisociale. Indiferent de cum arata, dinamica de baza este simpla - rezistenta instinctiva la a fi fortat."..