Democratia este parte a proiectului societatii moderne, alaturi de industrializare, stat de drept bazat pe libertati si drepturi fundamentale ale cetateanului si omului, morala universalista, arta a trairilor oamenilor, cultura bazata pe stiinta si reflexivitate. In virtutea rolului organizator si motor al politicii, modernitatea a presupus democratia. De calibrul acesteia depind triumfurile ei.
In contextul crizelor pe care le-am amintit, democratia insasi se resimte. Teoreticieni si politicieni de frunte vorbesc astazi fara retinere de fragilizarea si chiar criza democratiei. Indiciile factuale nu lipsesc. De pilda, in societatile democratice, procentul celor care declara ca nu sunt consultati este in exces. Increderea in reprezentanti este mica. Apatia electoratului a intrecut in multe tari normalitatea. Democratia s-a despartit in multe locuri de meritocratie, de care era legata la origini si, cum ne spun analize contemporane, a cedat in fata mediocratiei si stupidocratiei. Democratii clasice sunt sub presiunea extremismelor politice. O vasta manipulare a ocupat mass-media. Problemele cetatenilor nu se reprezinta si nu se rezolva, astfel incat acestia isi pierd increderea in democratie. Efortul de a construi viitorul imediat este redus. Digitalizarea este folosita ca instrument de manipulare si control exercitat asupra cetatenilor. O atmosfera de sfarsit de lume se asterne pe nesimtite.
Soarta democratiei este firesc sa ne preocupe, ca cetateni care au nevoie de libertati, drepturi si decizii adecvate, ca oameni lucizi care traiesc cu convingeri si ca persoane responsabile de viata lor si a celorlalti. Dar si ca oameni care stiu din istoria recenta a Europei cat de scump s-a platit alunecarea in dictaturi. De aceea, examinez in cele ce urmeaza soarta democratiei plecand de la datele ei actuale. [...] - Andrei Marga
