Ni se tot spune cum să mâncăm, cum să ne antrenăm ca să fim în formă, cum să luăm inițiativa, cum să vorbim și mai ales cum să nu vorbim, cum să fim în același timp calmi și dinamici, calzi și serioși… Ba ni se spune chiar și cum trebuie să medităm, ceea ce blochează darul extraordinar pe care îl poate oferi această practică a prezenței. Nu cumva marea problemă a zilelor noastre este că majoritatea lucrurilor menite să ne calmeze sfârșesc prin a deveni imperative care pun asupra noastră o presiune și mai mare?
Într-o lume occidentală marcată de o violență fără precedent, în care sub semnul unei competiții permanente, totul se transformă într-un instrument pentru reușită, Fabrice Midal propune o regândire profundă a practicii meditației, care nu ar trebui să însemne altceva decât simpla bucurie de a fi, acum și aici.
