Toată viața oamenii, conștient sau inconștient, își caută identitatea reală, cine sunt ei cu adevărat, și nu cine cred ei că sunt. Iar acest lucru este reliefat sub o formă sau alta în sute de filme și cărți, în care un personaj, în urma unei amnezii, își uită originea, de unde provine, cine-i sunt părinții etc. Exact asta facem și noi de-a lungul vieții/vieților prin toate experiențele pe care le avem: conștient sau nu, ne căutam adevăratul Eu.
Misterul în spatele căruia se află adevărata ta identitate este cel mai mare mister de care ai fost vreodată atras.
Cei care conduc omenirea din umbră și, implicit, cei care produc artă (filme, cărți etc.) cunosc bine aceste lucruri și înțeleg cât de tare te atrage acest mister al regăsirii identității tale reale. Mereu îți vor împacheta acest mister sub diferite forme, ca într-un puzzle, dându-ți câteva bucățele din adevăr, dar niciodată pe toate … tocmai pentru a păstra misterul.
O regulă nescrisă dar evidentă pentru toți producătorii de “succes” de filme (cărți etc.) este că misterul legat de identitatea ta reală trebuie perpetuat la nesfârșit.
