„Se afirmă că poezia mistică începe acolo unde se termină poezia religioasă, este o transfigurare a acesteia, încercând să exprime în cuvinte trăirea unei stări de beatitudine, de extaz, obţinute în urma unei abandonări de sine înaintea lui Dumnezeu. Poezia mistică, ca o sublimare a poeziei religioase, încearcă să exprime inexprimabilul, poetul utilizând în acest caz simboluri pentru a exprima ceea ce prin Graţia divină a primit într-un moment în care simţirea sa, gândurile sale şi tot ceea ce ţine de personalitatea sa au rămas blocate într-o stare de nemanifestare.”
Elena Liliana Popescu
„Dragostea față de om, de natură și optimismul de nezdruncinat în destinul benefic al omenirii sunt pentru majoritatea exegeților și traducătorilor operei tagoriene trăsături specific indiene ale poeziei sale, pe care poetul-filosof le-a asimilat și întregit după capriciul sau după geniul său, înțelegând Poezia ca pe «singurul adăpost a ceea ce a fost cu adevărat profund în viața sa». Ofranda de cânturi a poetului Rabindranath Tagore care apare acum prin puterea de reprezentare și de transpunere în limba română a acestei poezii de către poeta Elena Liliana Popescu este împlinirea unui lucru extraordinar de minunat și exemplar, pe care se cuvine să-l cinstim și să-l urmăm în toate alcătuirile noastre, pentru a putea trăi în lumină și în frumusețe.”
Dușița Ristin
