Ștefan cel Mare. Între sânge și credință

Cartea aceasta, care cuprinde rezultatul studiilor mele de peste un sfert de secol. Mi-am dat silinta, ca sa fie scrisa in asa chip ca sa poata fi citita si inteleasa cu usurinta de orice om. Am facut-o din dorinta de a face cunoscute faptele glorioase ale marilor nostri Domni si sacrificile lor pentru apararea pamantului stramosesc in cercuri cat mai largi.

Cruzimea de care a dat uneori dovada era caracteristica vremurilor in care traia, caci cei mai multi sefi de state erau pe acea vreme cruzi. Dar toate acestea n-avem indicii ca el sa le fi comis din cruzime, din capricii, ci numai dictate de interesul de stat. Singurele decapitari constatate sunt ale celor trei boieri, Vornicul Isaia, paharnicul Negrita si stolnicul Alexe, care au facut acte de tradare.

Avem convingerea ca patriotismul adevarat nu se dezvolta decat prin cunoasterea istoriei noastre nationale. Numai cand cineva cunoaste sfortarile, pe care le-au faccut eroicii nostrii Domni pentru apararea tarii, numai cand va vedea spiritul lor de sacrificiu pentru patrie, numai atunci se va considera ca o veriga din lantul stramosilor si va dobandi sentimentul iubirii de tara.

Cand se va constata hotararea cu care stramosii mergeau la moarte pentru tara si sacrificiile de orice natura, pe care erau gata sa le faca in orice moment pentru patrie, se vor trezi fara de voie sentimentele nobile, care au disparut astazi la o buna parte din compatriotii nostrii, coplesiti de conceptia materialista, care coboara pe om in randul fiintelor conduse de istincte si il dezonoreaza.

Numai exemplul marilor nostrii stramosi, care s-au sacrificat pentru ideal, mai poate trezi din amortire sentimentele frumoase. Numai amintirea eroicilor luptatori pentru tara si lege mai poate raspandi o raza de idealism. Inapoi deci la istoria stramosilor nostrii gloriosi!