Cartea lui Alin Rus ne reaminteste ca jocul este o componenta fundamentala a vietii noastre comunitare, ajutand omenirea sa faca fata tuturor incercarilor si vicisitudinilor de-a lungul istoriei. Persistenta jocurilor rurale, precum cele ale taranilor romani, de-a lungul secolelor dovedeste ca adaptarea si transformarea jocului in cadrul societatilor cutumiare sunt mai importante decat conservarea standardizata, ca patrimoniu cultural imaterial, prin institutiile statului sau organizatiile transnationale. Pe de alta parte, constatam viteza cu care jocurile rituale devin tot mai frecvent elemente ale industriei culturale, fiind destinate consumului turistic, in timp ce comunitatile rurale incep sa se destrame sub impactul migratiei fortei de munca. Studiul de fata trage un semnal de alarma in acest sens. - Monica Heintz, Universitatea Paris Nanterre
Autorul ne propune o reimaginare a istoriei europene ca istorie a micilor comunitati rurale, dincolo de naratiunile grandioase pe care le gasim in manualele de istorie. Parcursul acestor comunitati a fost cateodata convergent, de cele mai multe ori divergent, pastrandu-si totusi elementele comune: valorile si jocurile rurale. In calitate de etnolog cu peste trei decenii de experienta in spatiul rural european, pot spune ca argumentele acestei carti mi s-au parut nu doar convingatoare, ci fascinante de-a dreptul, deoarece ne zugravesc tabloul unor realitati pe cale de disparitie, pe care generatiile viitoare de antropologi nu vor mai avea ocazia sa le studieze nemijlocit. - Bogdan Neagota, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj
