In cuprinsul Expunerii de motive a noului Cod de procedura penala, legiuitorul arata ca introducerea acordului de recunoaștere a vinovației va presupune o schimbare radicala a procesului penal roman. Procedura acordului de recunoaștere a vinovației nu numai ca va reduce durata judecarii cauzei, dar va simplifica și activitatea din cadrul urmaririi penale.La circa un an și jumatate de la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, se impunea apariția unei lucrari care sa analizeze in ce masura, prin introducerea acordului de recunoaștere a vinovației, aceste obiective au și fost efectiv realizate.In cuprinsul lucrarii sunt analizate dispozițiile ce reglementeaza aceasta instituție de drept procesual penal, atat din punct de vedere teoretic, cat și prin prisma unei bogate jurisprudențe. Totodata, ne-am propus sa examinam principalele imperfecțiuni ale dispozițiilor legale, așa cum sunt ele in vigoare in prezent, precum și principalele aspecte care au generat controverse in doctrina și in jurisprudența, precum: posibilitatea folosirii declarației de recunoaștere a inculpatului impotriva sa, ulterior, in cursul procesului penal, precum și impotriva celorlalți coinculpați; standardul de proba necesar pentru admiterea acordului de recunoaștere a vinovației, daca inculpatul poate reveni asupra manifestarii sale de voința; posibilitatea judecatorului de a dispune in aceasta procedura schimbarea incadrarii juridice; modalitatea de desfașurare a procedurii acordului de recunoaștere a vinovației in urma pronunțarii Deciziei Curții Constituționale nr. 235 din 7 aprilie 2015...

În cuprinsul lucrării se regăsesc rezumate atât soluţii pronunţate de către instanţele judecătoreşti înainte de 1 februarie 2014, dar care îşi păstrează aplicabilitatea şi în prezent, cât şi soluţii adoptate ulterior acestui moment. A fost prezentată şi jurisprudenţa ICCJ în materia asigurării unei practici judiciare unitare, prin soluţionarea recursului în interesul legii şi dezlegarea unor chestiuni de drept. De asemenea, în cuprinsul lucrării se regăseşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cu referire la deciziile prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Codul de procedură penală. Ori de câte ori a fost cazul, am apelat la jurisprudenţa CEDO şi a CJUE în domeniul dreptului procesual penal. Am considerat ca fiind util pentru cititorii noştri să indicăm şi legislaţia conexă necesară pentru aprofundarea diferitelor instituţii de drept procesual penal.Lucrarea se adresează în primul rând practicienilor dreptului (judecători, procurori, avocaţi, organe de cercetare penală), care sperăm că vor găsi în paginile acestei lucrări răspunsul la problemele cu care se confruntă în activitatea de aplicare a legii procesual penale. De asemenea, lucrarea poate constitui un real sprijin în studiul Dreptului procesual penal pentru studenţii facultăţilor de drept, ciclurile de studii de licenţă, masterat sau doctorat, precum şi pentru absolvenţii care se pregătesc pentru concursul de admitere la INM, respectiv examenul de admitere în profesia de avocat sau în alte profesii juridice...

Instituția confiscarii extinse a fost introdusa in legislația din țara noastra in urma cu circa șase ani. Cu toate acestea, jurisprudența instanțelor judecatorești reflecta o oarecare timiditate in aplicarea acestei masuri. Apreciem ca se impunea apariția unei lucrari care sa analizeze practica judiciara existenta in domeniu și sa examineze principalele probleme cu care s-au confruntat judecatorii in aplicarea noii instituții.Lucrarea este precedata de un scurt comentariu teoretic, menit sa introduca cititorul in problematica confiscarii extinse. De asemenea, este prezentata și jurisprudența relevanta a Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții Constituționale, tocmai pentru o aprofundare a studiului confiscarii extinse raportat la standardul necesar pentru respectarea drepturilor și libertaților fundamentale. Am optat și pentru prezentarea principalelor acte normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, respectiv a Deciziei-Cadru 2005/212/JAI din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor avand legatura cu infracțiunea și a Directivei 2014/42/UE din 3 aprilie 2014 privind inghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor savarșite in Uniunea Europeana, tocmai pentru a putea fi observate evoluția acestei instituții și principalele tendințe din domeniu...

Situația din penitenciarele romanești reprezinta un subiect de real interes in societatea romaneasca din ultimii ani. Privarea de libertate a unei persoane nu inseamna ca acea persoana este lipsita de toate drepturile și libertațile cetațenești pe care legea le garanteaza unui om aflat in libertate.Prezenta lucrare urmarește sa realizeze o analiza sintetica a drepturilor persoanelor deținute dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, prin prezentarea cadrului normativ care reglementeaza aceste drepturi, iar pe de alta parte, prin examinarea jurisprudenței naționale in domeniul protecției drepturilor persoanelor incarcerate.Jurisprudența care se regasește in aceasta lucrare este apta, in opinia noastra, sa creioneze o imagine reala cu privire la condițiile de detenție din sistemul penitenciar romanesc in ceea ce privește cazarea, alimentația, asistența medicala, dreptul la munca al celor privați de libertate...

Instituirea unei sancțiuni in caz de nerespectare a legilor este deosebit de importanta in cadrul unei societați. Cu toate acestea, aplicarea unei pedepse mai mari sau mai mici decat o impun gravitatea faptei și persoana autorului este de natura a produce un efect total opus celui urmarit de legiuitor.Din aceste considerente, individualizarea judiciara a pedepsei joaca un rol crucial in procesul penal din orice stat civilizat. Privarea de libertate ar trebui sa aiba un caracter excepțional, urmand a fi dispusa doar atunci cand scopul pedepsei nu poate fi atins in alt mod. Regula ar trebui sa o reprezinte aplicarea unor modalitați de individualizare neprivative de libertate, insoțite, dupa caz, de masuri și obligații apte sa asigure reintegrarea sociala inculpatului.Prezenta lucrare iși propune sa analizeze prevederile legislative din noua legislație penala referitoare la modalitațile de individualizare neprivative de libertate atat din punct de vedere teoretic, cat și prin prisma situațiilor care au aparut in practica judiciara in ultimii 3 ani și jumatate.Totodata, sunt formulate și numeroase propuneri de lege ferenda apte de a contribui la imbunatațirea cadrului normativ, fiind prezentate și soluții din legislația altor state care pot fi adaptate cu succes in legislația romaneasca.Lucrarea „trage un semnal de alarma” asupra crizei sistemului de probațiune din Romania, acesta fiind in prezent incapabil, datorita subfinanțarii, sa contribuie la reintegrarea sociala a celor care au comis infracțiuni.Lucrarea se adreseaza in primul rand practicienilor, prin numeroasele probleme practice pe care le prezinta, dar și studenților, masteranzilor, precum și tuturor celor pasionați de dreptul penal...

Posibilitatea inculpatului de a fi prezent in persoana la judecarea cauzei sale constituie unul dintre cele mai importante elemente ale dreptului la un proces echitabil, pentru ca numai fiind prezent, propunand efectiv probe și combatand susținerile acuzarii, acesta poate sa exercite o aparare corespunzatoare.Revine statului obligația de a crea mecanismele necesare pentru ca aceasta posibilitate sa fie concreta, efectiva, și nu doar iluzorie. Totodata, statul trebuie sa asigure un echilibru intre respectarea dreptului la aparare al inculpatului și buna administrare a justiției, deoarece posibilitatea rejudecarii procesului trebuie garantata doar persoanelor care au fost judecate fara sa fi avut cunoștința de faptul ca sunt acuzați de comiterea unei infracțiuni. Acesta a fost, de altfel, și obiectivul legiuitorului la momentul adoptarii noului Cod de procedura penala, aspect ce rezulta și din expunerea de motive. Cu toate acestea, la peste doi ani de la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, se constata ca jurisprudența instanțelor romane este departe de a fi unitara in ceea ce privește aplicarea instituției redeschiderii procesului penal. Acest aspect se datoreaza, este adevarat, și formularilor neclare utilizate de legiuitor, formulari apte a da naștere la confuzii.In cuprinsul prezentei lucrari, ne propunem sa examinam, in concordanța cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cum trebuie interpretate dispozițiile Codului de procedura penala referitoare la situațiile in care se poate cere redeschiderea procesului, precum și care este procedura ce trebuie urmata...