Vasile Voiculescu

Poezia lui Vasile Voiculescu așteaptă să fie descoperită.„Poetul Vasile Voiculescu, despre care s-au scris biblioteci, încă așteaptă să fie descoperit. Contactul cu opera lui, în versuri sau în proză, îi oferă cititorului în primul rând un exercițiu spiritual. Pentru că ea însăși este un neîncetat exercițiu spiritual, comunicat prin mijloace din ce în ce mai rafinate, pe măsură ce autorul ei înaintează în viață și în artă. Antologia de față dorește să ofere o istorie și o configurare a direcțiilor tematice în care s-au desfășurat exercițiile spiritual ale lui Vasile Voiculescu: definirea de sine, eu-in-lume; iubirea ca impuls spre fuziune; inserarea în natură; efortul continuu de a comunica cu nivelul spiritual al realității. Ea oferă în primul rând o propunere de comunicare individuală, oferind punctul de pornire. Până unde va putea înainta devine meritul fiecărui cititor.” (Roxana Sorescu)..

Poezii VASILE VOICULESCU..

Toate lucrările lui Voiculescu, în special cele în proză, transmit un mesaj. Mesajul lui Zahei: numai nădejdea îți dă putere.Întreaga operă literară a lui V. Voiculescu - versuri, proză, teatru - este organizată ca un sistem unitar de răspunsuri la o singură întrebare: Poate omul să se transforme, să-și schimbe condiția, să devină întâi un altul, apoi, la un alt nivel de existență, altcineva?Toate lucrările lui Voiculescu, în special cele în proză, transmit un mesaj. Mesajul lui Zahei: numai nădejdea îți dă putere. Fără speranță, pierdem puterea de a ne construi pe noi înșine. Iar speranța o poți găsi numai în tine, spre deosebire de iubire pentru care este nevoie de doi. Cea mai mare greșeală pe care o poate săvârși ființa pornită pe drumul spre lumină este să-ți construiască o sprenață dependentă de altcineva în afară de sine însuși. Iubire dintre bărbat și femeie nu are răgaz să se împlinească. Începând cu o explozie de senzualitate, cei doi se vor despărți înainte ca interiorizarea să se producă.Esențial este însă altceva: Zahei își asumă relația ca pe o iubire deplină și alege să ispășească o vină pe care nu o are, pentru a apăra memoria femeii care îi dăruise mai mult decât oricine până atunci: viața ei. Această relație pornită numai din dorință devine iubire prin sacrificiul acceptat al amanților...

Cuprins:Partea I: I Pantera. II Groapa gunoaielor. III Lupta cu bezna. IV Popa Gioarsa. V Cersetorii. VI Popas. VII Vanatorii de lipitori. VIII Nerabdare. IX Pe drumurile tarii. X Balciul. XI In vartejul puhoaielor. XII La curtea lui Lagradora. XIII Gradina. XIV Ispita. XV DRagoste de orb.Partea a II-a: OcnaPartea a III-a: Ratacirile - LimanulPartea a IV-a: In satul Cervoiului..

O serie de povestiri realiste, verosimile, despre felul în care se manifestă energia spirituală în univers.„Voiculescu concepe o serie de povestiri despre întâmplări stranii, extraordinare, care să capteze atenţia, interesul, participarea cititorului, transmiţându-i concomitent acestuia şi mesajul ascuns. Pentru cititorul contemporan obişnuit, acestea sunt povestiri fantastice, omul ezitând între explicaţia raţională şi recunoaşterea unei forţe deocamdată iraţionale; pentru autorul lor, ele sunt povestiri realiste, verosimile, despre felul în care se manifestă energia spirituală în univers.” (Roxana Sorescu)..

Florile. Poemul Hanului cu ursi. Ciobanila. Sarpele Aliodor. Taina gorunului. Capul de zimbru. Caprioara de vis. Sakuntala. Iubire magica. Lostrita. Ultimul Berevoi. Pescarul Amin...

Ciclul de poeme intitulat Ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginara este singular in raport cu literatura romana, nimic similar nu l-a precedat, nimic nu l-a anuntat, nimic nu l-a urmat pana acum. In raport cu autorul, sonetele reprezinta mai mult decat o incununare a intregii opere poetice a lui V. Voiculescu, fiind altceva, de o calitate noua, diferita fata de tot ce scrisese poetul pana atunci. In Ultimele sonete... se reunesc nu numai toate marile teme existentiale si literare care il obsedau pe scriitor in anii de singuratate ai implinirii creatoare, ci si toate experientele spirituale pe care acesta le traia cu deplina discretie, dar si cu o forta neintalnita la niciunul dintre contemporanii sai...

Toate lucrările lui Voiculescu, în special cele în proză, transmit un me­saj. Mesajul lui Zahei: numai nă­dej­dea îţi dă putere. Fără speranţă, pierdem puterea de a ne construi pe noi înşine. Iar speranţa o poţi găsi numai în tine, spre deosebire de iubire pentru care este nevoie de doi. Cea mai mare greşeală pe care o poate săvârşi fiinţa pornită pe drumul spre lumină este să-şi construiască o speranţă de­pendentă de altcineva în afară de sine însuşi. Iubirea dintre bărbat şi femeie nu are răgaz să se împlinească. Înce­pând cu o explozie de senzualitate, cei doi se vor despărţi înainte ca interiorizarea să se producă. Esenţial însă este altceva: Zahei îşi asumă relaţia ca pe o iubire deplină şi alege să ispă­şeas­că pentru o vină pe care nu o are, pentru a apăra memoria femeii care îi dăruise mai mult decât oricine până atunci: viaţa ei. Această relaţie pornită numai din dorinţă devine iubire prin sacrificiul acceptat al amanţilor. ..