Textele incluse în album sunt semnate de Victor Neumann, Dan C. Mihăilescu, cele trei tinere curatoare ale expoziţiei – Ioana Mandeal, Sandra Demetrescu, Patricia Bădulescu – şi Andrei Teleagă. Departe de o abordare clasică, autorii vorbesc despre propriile contacte cu munca artistului, trecând prin câteva dintre motivele esenţiale ale universului său ideatic.„Când se aşeza o cruce undeva, acel undeva nu era un loc întâmplător – era un Loc. Era locul unde caii oboseau, unde omul oprea căruţa. Locul din care, umblând de o parte şi de alta a acestor dealuri, cuprindeai totul. Aici găseai, poate, un izvor şi era firesc să te aşezi, să te odihneşti şi totodată să priveşti. Aici aşezau crucea, aici se opreau toţi. Deci chiar atunci când umblai singur, aici te întâlneai cu toţi cei dinaintea ta. Şi aici îţi lăsai gândurile.“ (Ştefan Câlţia)Ştefan Câlţia creează, de câteva decenii, nu doar lucrări de artă, ci şi un imaginar. În ultimii ani, caracterul convergent al acestuia a devenit din ce în ce mai evident. Multitudinea de preocupări intelectuale, vizuale şi umane ce îl animă, exprimate în tehnici multiple, formează o luxurianţă ce nu îşi iese, însă, niciodată din matcă. Uneori este vorba despre nesfârşitele peisaje transilvane sau despre trupurile fragile care le traversează văzduhul sau care se prăbuşesc, tăindu-l, dintr-o dată. Alteori, cortegii de fiinţe înspăimântate şi opace par a înainta implacabil şi lumea se strânge în jurul lor, formând un teatru. În desene uriaşe, bestiarul vorace devine epură şi doar liniile înaintează la nesfârşit şi cresc, ca o altfel de fiinţă. Forfota din iarba încinsă a dealului se linişteşte, ţintuită pe o bucată de porţelan.Albumul “Ştefan Câlţia. Locuri” face parte dintr-un proiect mai amplu care include expoziţia cu acelaşi nume, dar şi o serie de conferinţe. Carte este editată de Galeria Posibilă în parteneriat cu Muzeul de Arta Timişoara, Curtea Veche Publishing, şi cu sprijin din partea Administraţiei Fondului Cultural Român...

Lucrările lui Ștefan Câlţia, realizate în tehnici și în perioade de creaţie diverse, prezentate la Muzeul Colecţiilor împreună cu obiecte adunate cu grijă de artist și de familia sa de-a lungul timpului formează un ansamblu cu o coeziune internă, în care operele de artă și obiectele cu valoare utilitară ori decorativă se pun în lumină și se problematizează reciproc, raporturile dintre ele fiind determinate și tutelate de persona-litatea aceluia care le-a adunat...