Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
Sigmund Freud

Sigmund Freud

Sigmund Freud (născut Sigismund Schlomo Freud la 6 mai 1856, Freiberg, Imperiul Austriac, astăzi Příbor/Republica Cehă - d. 23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al școlii psihologice de psihanaliză. Principalele teorii ale acestei școli sunt fondate pe următoarele ipoteze:

Dezvoltarea umană este înțeleasă prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual.

Aparatul psihic refulează dorințe, în special cele cu conținut sexual și agresiv, acestea fiind conservate în sisteme de idei inconștiente.

Conflictele inconștiente legate de dorințele refulate au tendința de a se manifesta în vise, acte ratate și simptome.

Conflictele inconștiente și sexualitatea reprimată sunt sursa nevrozelor.

Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea în conștient a dorințelor inconștiente și refulate.

Freud este considerat a fi părintele psihanalizei iar lucrările sale introduc noțiuni precum inconștient, mecanisme de apărare, acte ratate și simbolistica viselor.


Despre psihanaliză

Despre psihanaliză

Prezentul volum este dedicat unei expuneri sintetice şi accesibile a psihanalizei, care înglobează şi depăşeşte primele Prelegeri de introducere în psihanaliză (1916--) şi seria nouă a aceloraşi prelegeri din 1933. Cronologic, ea acoperă aproape treizeci de ani, din 1909, anul celor cinci conferinţe ţinute în Statele Unite, care au marcat intrarea triumfală a psihanalizei în Lumea Nouă, şi 1938, ultimul an de viaţă al lui Freud, când începe această scriere, rămasă neterminată.Adresându-se, datorită conţinutului său, în primul rând celor care doresc să se iniţieze în psihanaliză —studenţi ai facultăţilor de psihologie, medicină, pedagogie, sociologie, filosofie, litere şi teologie —, volumul de faţă poate reţine şi atenţia specialiştilor prin faptul că reprezintă o sinteză a întregii opere a lui Freud, la care se adaugă idei noi.Nu, conştienţa nu poate fi esenţa elementului psihic, ea este numai o calitate a acestuia, şi anume o calitate inconstantă care mai des este absentă, decât prezentă. Factorul psihic în sine, oricare i-ar fi natura, este inconştient, şi probabil de un tip asemănător cu toate celelalte procese din natură despre care avem cunoştinţă. Pentru argumentarea acestei aserţiuni, psihanaliza se raportează la un număr de fapte.Visul este o psihoză, cu toate inepţiile, formaţiunile delirante, iluziile senzoriale ale unei psihoze. E adevărat, este o psihoză de scurtă durată, inofensivă, înzestrată chiar cu o funcţie folositoare, iniţiată prin acordul persoanei, încheiată printr-un act de voinţă de către ea. Cu toate acestea, este o psihoză şi învăţăm pe baza ei că până şi o modificare atât de profundă a vieţii psihice poate fi anulată, poate lăsa spaţiu funcţiei normale. Este atunci prea temerar să sperăm că ar trebui să putem supune şi îmbolnăvirile spontane temute ale vieţii psihice influenţei noastre şi să le vindecăm?..


4134 lei

În stoc
Despre vis

Despre vis

Pentru Sigmund Freud, analiza, cu aparat psihanalitic, a viselor faciliteaza, in primul rand, descifrarea misterului afectiunilor nevrotice si, in al doilea rand, deschide drumul spre inconstient, visul fiind „den königlichen Weg (calea regala) spre inconstient”. Freud distinge trei tipuri de vise diferentiate in functie de gradul de rationalitate si de veridicitate a continutului. In prima categorie se situeaza visele simple sau visele clare, care sunt specifice copiilor si care sunt inspirate de nevoi fiziologice. In cea de-a doua categorie sunt situate visele rezonabile, care au o anumita coerenta logica, iar in cea de-a treia categorie sunt visele obscure, incoerente si absurde, care trezesc interesul psihanalistilor.Freud declara in Despre vis ca „In realitate, travaliul visului este primul proces cunoscut dintr-un intreg sir de procese psihice, in special cele din care se deduce aparitia simptomelor isterice, a angoaselor, a obsesiilor, a ideilor delirante etc.”.Visele reprezinta „imaginarul constient”, deoarece producerea si dezvoltarea lor excedeaza controlul voluntar, iar apartenenta acestora la imaginatie se sustine prin doua argumente: prin continutul lor, care vizeaza fenomene si evenimente ireale, si prin faptul ca, desi au origine in experienta anterioara, modul de combinare a secventelor e inedit, acestea nefiind simple reproduceri a ceea ce s-a intamplat.Colectia „Canapeaua lui Freud” va invita la o ora de lectura formativa. Intalnirea cu cartile din aceasta colectie nu va fi neaparat comoda, dar ideile, argumentele, disputele pe care le contin va vor deschide noi orizonturi; va vor oferi modele de interpretare a psihicului uman...


2120 lei

În stoc
Eseuri de psihanaliză aplicată - Opere Esenţiale, vol. 10

Eseuri de psihanaliză aplicată - Opere Esenţiale, vol. 10

Aplicarea psihanalizei la literatură a fost una dintre activitățile predilecte ale lui Freud. Majoritatea eseurilor din prezentul volum, printre care se numără „Motivul alegerii casetei", „O amintire din copilărie în Poezie și adevăr", „Scriitorul și activitatea fantasmatică", sunt dedicate acestui demers. Identificarea prezenței și acțiunii inconștientului în opera literară a urmărit, pe de o parte, confirmarea descoperirilor psihanalizei prin regăsirea adevărurilor sale în opera literară, iar pe de altă parte popularizarea psihanalizei prin înrudirea cu literatura. Între vis și creația literară (și artistică în genere) există, în viziunea lui Freud, o strânsă înrudire structurală și de conținut.Ca și visul, opera literară are un conținut latent (inconștient) care se exprimă doar prin conținutul manifest. Desigur, opera literară se deosebește de vis prin folosirea conștientă a unor mijloace tehnice, care nu conferă semnificație, ci o ascund. În consecință, interpretarea operei literare va urma metoda interpretării visului. Astfel, Freud descoperă, în „Dostoievski și paricidul", în spatele tramei din „Frații Karamazov", motive legate de complexul Oedip, motive pe care autorul le proiectează în personajele romanului.Nu este deloc întâmplător că trei capodopere ale literaturii tuturor timpurilor – Oedip rege de Sofocle, Hamlet de Shakespeare și Frații Karamazov de Dostoievski – tratează aceeași temă a paricidului. Toate trei dezvăluie și motivul faptei, rivalitatea sexuală pentru o femeie. Cu siguranță, prezentarea cea mai transparentă o găsim în drama bazată pe legenda greacă. Aici, eroul comite el însuși crima. Însă, prelucrarea literară, fără atenuare și învăluire, nu este posibilă. Mărturisirea directă a intenției de paricid, așa cum o obținem în cursul terapiei psihanalitice, pare de nesuportat fără o pregătire psihanalitică...


6500 lei

În stoc
Inhibiție, simptom, angoasă - Opere Esenţiale, vol. 6

Inhibiție, simptom, angoasă - Opere Esenţiale, vol. 6

Studiile reunite în acest volum au un caracter clinic, fiind dedicate nevrozei de tip isteric și etiologiei acesteia. Reține atenția, din punctul de vedere al ingeniozității și profunzimii analizei psihologice, studiul „Fragment dintr‑o analiză de isterie", cunoscut sub numele de „cazul Dora", unul dintre cele cinci cazuri celebre ale lui Freud. Fidel tezei despre etiologia sexuală a nevrozei, întemeietorul psihanalizei consideră simptomul o formațiune de compromis între conținuturile psihice de natură sexuală interzise cultural și cerințele culturale interdictive. Fenomenul angoasei se situează în centrul atenției lui Freud, care distinge trei forme: angoasa reală, angoasa automată și angoasa-semnal. Cartea se adresează în primul rând psihologilor, psihoterapeuților, psihiatrilor, pedagogilor, dar poate capta și interesul nespecialiștilor prin studiul care dă titlul volumului, unde Freud abordează problema surselor și funcțiilor angoasei.Este adevărat că bolnava la pat, paralizată, ar sări în sus dacă ar izbucni focul în cameră; și e ade‑ vărat că femeia răsfățată și-ar uita toate bolile atunci când copilul i s-ar îmbolnăvi și i-ar fi viața în primejdie. Toate acestea sunt ade‑ vărate până la un punct; căci se neglijează deosebirea psihică dintre conștient și inconștient. De aceea, asigurările că totul depinde numai de voință pot să nu folosească la nimic. Este necesară mai întâi încercarea de a convinge aceste persoane, pe calea analizei, de existența intenției lor de boală - Sigmund Freud..


6500 lei

În stoc
Nevroză, psihoză, perversiune - Opere Esenţiale, vol. 7

Nevroză, psihoză, perversiune - Opere Esenţiale, vol. 7

Printre contribuțiile importante ale lui Freud la psihologie se numără identificarea, descrierea și explicarea nevrozei obsesionale. Etiologia este, ca și în cazul isteriei, sexuală, adică un conflict psihic infantil. În timp ce în cazul isteriei este vorba despre o fixație oedipiană, în nevroza obsesională, fixația libidoului se produce la stadiul sadic‑anal al dezvoltării psihosexuale.Prezentul volum conține două dintre cazurile celebre ale lui Freud – „Omul cu șobolani" și „Cazul președintelui Schreber", ambele, unul de nevroză și altul de psihoză, fiind atribuite unor conflicte și fixații la stadiul sadic‑anal. În aceeași cheie explicativă se înscrie și incitantul studiu „Un caz de nevroză demoniacă în secolul al XVII‑lea". Toate celelalte studii stau sub semnul cercetării manifestărilor și modi‑ ficărilor pulsiunii sexuale în stadiul sadic‑anal al dezvoltării psihosexuale.Știm că o perversiune infantilă nu este obligatoriu să rămână pentru toată viața, ea poate cădea și mai târziu pradă refulării, poate să fie înlocuită de o formațiune reacțională sau poate fi transformată printr‑o sublimare. Însă, atunci când aceste procese nu intervin, perversiunea se conservă în viața matură; acolo unde găsim la adult o deviație sexuală – perversiune, fetișism, inversiune –, trebuie să ne așteptăm să desco‑ perim în copilăria individului, prin cercetare anamnestică, o astfel de întâmplare cu rol fixator - SIGMUND FREUDNu sunt, desigur, primul care a fost frapat de asemănarea între așa‑zisele acțiuni compulsive ale nevroticilor și actele rituale prin care credinciosul își arată pioșenia. Oamenii care desfășoară acțiuni compulsive sau ceremoniale aparțin, alături de cei care suferă de gânduri obsesive, idei obsedante, impulsuri obsesive, unei entități clinice aparte, această afecțiune fiind desemnată de obicei cu numele de „nevroză obsesională" - SIGMUND FREUD..


6500 lei

În stoc
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă