Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
Evanghelia biruitorului morții

Evanghelia biruitorului morții

Evanghelia Biruitorului morții. Cugetări și predici la Învierea DomnuluiÎnvierea nu este începutul unei noi ere și nu este doar un mare eveniment al trecutului. Învierea este izvorul vieții creștine. Învierea este viața însăși. Tocmai de aceea, Sfântul Ierarh, urmându-l pe Apostolul Pavel, arată că, dacă evenimentul Învierii ar fi îndepărtat din creștinism, atunci ar trebui îndepărtat din lume și creștinismul însuși. Mai precis, nici n-ar mai fi nevoie să fie îndepărtat, căci s-ar stinge de la sine. Credința creștină ar rămâne, în acest caz, doar unul dintre numeroasele sisteme de înțelepciune practică ale vieții, care, mai ales astăzi, sunt din belșug. În aceste cugetări și predici ale Sfântului Nicolae Velimirovici, Hristos nu Se arată ca o figură a trecutului, ci ca Biruitorul morții, Judecătorul istoriei și Izvorul vieții adevărate. Învierea nu este prezentată ca o mângâiere sufletească sau ca un refugiu interior, ci ca o realitate vie, care desparte lumina de întuneric, viața de moarte și adevărul de amăgire. Cartea adună, din diferite perioade și contexte, cele mai însemnate cuvinte ale autorului despre taina Învierii, rostite în vremuri de cumpănă, în fața prăbușirii Europei, a slăbirii credinței și a rătăcirii omului contemporan și, cu toate acestea, rămâne de o actualitate tulburătoare. Aici nu există compromis cu duhul lumii și nici mângâiere fără pocăință. Există însă nădejde, o nădejde care nu vine din progres, cultură sau putere, ci din Hristos cel Înviat.Traducere din limba sârbă de Ionut Gurgu, Sladjana Gurgu...


3200 lei

În stoc
Scrisori indiene. Mai presus de Răsărit și Apus

Scrisori indiene. Mai presus de Răsărit și Apus

Scrisori indiene și Mai presus de Răsărit și Apus sunt scrieri de teologie cultural-socială ale Nicolae Velimirovici - cugetări polemice despre cauzele războaielor mondiale, destinul Europei și vocația Balcanilor într-o lume rătăcită. Scrisori indiene, una dintre puținele scrieri ficționale ale sfântului, continuă tradiția romanului epistolar în cheie polemică: trei soli ai unui maharajah din Malabar cercetează Europa tulburată de Marele Război, dezamăgiți de materialismul ei îngust, și află în Serbia și Balcani o înrudire neașteptată, istorică și spirituală. Sfântul Nicolae adoptă procedeul înstrăinării, după modelul celebru al Scrisorilor persane de Montesquieu, însă cu scopul - diametral opus filosofului iluminist - de a deplânge decreștinarea Europei: o civilizație care, spre deosebire de Răsărit, a cunoscut Adevărul și s-a îndepărtat de El, înlocuind credința cu progresul, cultura și puterea. India nu este însă idealizată. Tradițiile orientale sunt privite cu respect, ca o căutare sinceră a sensului existenței, căutare care rămâne, însă, neîmplinită și sterilă fără Hristos. Iar Serbia, dincolo de apropierea caldă pe care o trezește în sufletul oaspeților, poartă și ea o rană proprie: auto-colonizarea, lepădarea izvoarelor duhovnicești prin adoptarea fără discernământ a modelelor Europei despiritualizate. Sfântul Nicolae privește Europa cu trezvie și compătimire. Pentru marele teolog, Balcanii ortodocși au o chemare mai înaltă decât să oscileze între pesimismul Răsăritului și truda prometeică a Apusului. Balcanii sunt chemați să dea mărturie de Adevăr acolo unde Apusul l-a uitat și Răsăritul nu l-a aflat încă.Traducere din limba sârbă de Ionuț Gurgu, Sladjana Gurgu...


3700 lei

În stoc
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă