Ce sa fac?Moartea ma urmareste si viata trece in goana.Invata-ma sa nu fug de moarte si sa nu las sa-mi treaca viata.Da-mi curaj in infruntarea greutatilor si liniste deplina in fata inevitabilului.Dezleaga-ma din stransoarea timpului.Arata-mi ca pretul vietii nu sta-n durata ei, ci in felul cum o folosesti, ca se poate intampla, ba chiar se si intampla foarte des, ca unul care-a trait foarte mult sa fi trait prea putin.Spune-mi de cate ori merg la culcare: „S-ar putea sa nu te mai trezesti“, si la trezire: „S-ar putea sa nu mai dormi niciodata“.Spune-mi la plecare: „S-ar putea sa nu te mai intorci“, si la venire: „S-ar putea sa nu mai pleci“.Dupa ce insa vei scapa de aceasta boala, orice schimbare a locului iti va face placere.Chiar daca ai fi gonit la capatul lumii, in orice colt salbatic de tara te-ai aseza, acea asezare, oricum ar fi, iti va parea primitoare.Intereseaza mai mult in ce stare de spirit mergi decat unde mergi si, de aceea, nu trebuie sa ne legam sufletul de nici un loc.Trebuie sa traim cu aceasta convingere: nu m-am nascut pentru un singur colt de lume; patria mea este intreg universul…Caci acum nu calatoresti, ci ratacesti manat fara voie si schimbi loc dupa loc cand ceea ce cauti, o viata frumoasa, se afla in orice loc. Nici retrasa vietuire filozofica, mangaiere comoda a unui spirit mandarin, nici viata politica numai, pentru care idealul este vana podoaba, ci zbatere dramatica intre forma suprema a omului, inteleptul stoic, ce ridica pe om la masura zeilor, si tristele imprejurari ale vremii neroniene, ce-i impovarau constiinta tarata in abjectia unei epoci fara seaman. La aceasta, intuitia vie ca traieste un sfarsit de lume, incercarea de salvare a bunului suprem, valoarea morala, presimtirea lumii noi ce se nastea, tonul «crestin» al atator idei. Seneca este primul om modern. — Gheorghe Gutu..

„Una dintre marile cărţi despre condiţia umană.“ — GABRIEL LIICEANUCe să fac?Moartea mă urmărește și viaţa trece în goană.Învaţă-mă să nu fug de moarte și să nu las să-mi treacă viaţa.Dă-mi curaj în înfruntarea greutăţilor și liniște deplină în faţa inevitabilului.Dezleagă-mă din strânsoarea timpului.Arată-mi că preţul vieţii nu stă-n durata ei, ci în felul cum o folosești, că se poate întâmpla, ba chiar se și întâmplă foarte des, ca unul care-a trăit foarte mult să fi trăit prea puţin.Spune-mi de câte ori merg la culcare: „S-ar putea să nu te mai trezești“, și la trezire: „S-ar putea să nu mai dormi niciodată“.Spune-mi la plecare: „S-ar putea să nu te mai întorci“, și la venire: „S-ar putea să nu mai pleci“.După ce însă vei scăpa de această boală, orice schimbare a locului îţi va face plăcere.Chiar dacă ai fi gonit la capătul lumii, în orice colţ sălbatic de ţară te-ai așeza, acea așezare, oricum ar fi, îţi va părea primitoare.Interesează mai mult în ce stare de spirit mergi decât unde mergi și, de aceea, nu trebuie să ne legăm sufletul de nici un loc.Trebuie să trăim cu această convingere: nu m-am născut pentru un singur colţ de lume; patria mea este întreg universul…Căci acum nu călătorești, ci rătăcești mânat fără voie și schimbi loc după loc când ceea ce cauţi, o viaţă frumoasă, se află în orice loc.„Nici retrasă vieţuire filozofică, mângâiere comodă a unui spirit mandarin, nici viaţă politică numai, pentru care idealul este vană podoabă, ci zbatere dramatică între forma supremă a omului, înţeleptul stoic, ce ridică pe om la măsura zeilor, și tristele împrejurări ale vremii neroniene, ce-i împovărau conștiinţa târâtă în abjecţia unei epoci fără seamăn. La aceasta, intuiţia vie că trăiește un sfârșit de lume, încercarea de salvare a bunului suprem, valoarea morală, presimţirea lumii noi ce se năștea, tonul «creștin» al atâtor idei. Seneca este primul om modern.“ — GHEORGHE GUŢU..