Rui Zink

„Dumnezeu există? Întrebare prostească. La început este cuvântul, nu? Or, noi Îl cuprindem în cuvinte, deci există. Fiinţa omenească e sin­gura vieţuitoare care transformă în realitate tot ce atinge – chiar dacă atingerea asta s-ar produce doar cu gândul. Dumnezeu există, aşa cum există marţienii, amorul, libertatea, democraţia, fericirea, drepturile omului, muştele.Iar Dumnezeu nu apare decât atunci când vrea. Într-o lume fără destinaţie, Dumnezeu este turistul suprem. Apare când vrea. Şi pe urmă o şterge. Este şi nu este pretutindeni, adică mereu în tranzit. Nu-şi asumă responsabilităţi, graţie escrocheriei cu liberul arbitru. Iar noi am fost făcuţi după chipul şi asemănarea sa..." (Rui ZINK)..

Cititorul din pestera a aparut in 2006, cu prilejul Zilei Mondiale a Lecturii. Povestea, spusa cu umor si fara ostentatie moralizatoare, este a unui copil debusolat care descopera lumea si se descopera pe sine calatorind prin lumile literaturii. In 2010 a aparut la Lisabona o a doua editie a cartii, adaugita, care face obiectul traducerii de fata. Adevarata libertate, chiar cea adevarata, este lectura. Cand scriu sunt prizonierul stilului meu, al micutei mele lumi interioare, al micutei mele lumi exterioare, al temelor care ma obsedeaza, al temelor pe care le pot atinge fara sa par prea disonant. Dar cand citesc... Nu exista ingradiri - doar miile de ani de cuvinte si imaginatie, cei ai generatiilor si generatiilor de scriitori... - Rui Zink ..

Cititorul din pestera a aparut in 2006, cu prilejul Zilei Mondiale a Lecturii. Povestea, spusa cu umor si fara ostentatie moaralizatoare, este a unui copil debusolat care descopera lumea si se descopera pe sine calatorind prin lumile literaturii. In 2010 a aparut la Lisabona o a doua editie a cartii, adaugita, care face obiectul traducerii de fata...

Cititorul din peşteră a apărut în 2006, cu prilejul Zilei Mondiale a Lecturii. Povestea, spusă cu umor şi fără ostentaţie moralizatoare, este a unui copil debusolat care descoperă lumea şi se descoperă pe sine călătorind prin lumile literaturii. În 2010 a apărut la Lisabona o a doua ediţie a cărţii, adăugită, care face obiectul traducerii de faţă.„Adevărata libertate, chiar cea adevărată, este lectura. Când scriu sunt prizonierul stilului meu, al micuţei mele lumi interioare, al micuţei mele lumi exterioare, al temelor care mă obsedează, al temelor pe care le pot atinge fără să par prea disonant. Dar când citesc... Nu există îngrădiri – doar miile de ani de cuvinte şi imaginaţie, cei ai generaţiilor şi generaţiilor de scriitori...“ — RUI ZINK„O parabolă despre lumea de azi şi o minunată lecţie de citit.“ — IOANA PÂRVULESCU)..

Cititorul din pestera a aparut in 2006, cu prilejul Zilei Mondiale a Lecturii. Povestea, spusa cu umor si fara ostentatie moralizatoare, este a unui copil debusolat care descopera lumea si se descopera pe sine calatorind prin lumile literaturii. In 2010 a aparut la Lisabona o a doua editie a cartii, adaugita, care face obiectul traducerii de fata. Adevarata libertate, chiar cea adevarata, este lectura. Cand scriu sunt prizonierul stilului meu, al micutei mele lumi interioare, al micutei mele lumi exterioare, al temelor care ma obsedeaza, al temelor pe care le pot atinge fara sa par prea disonant. Dar cand citesc... Nu exista ingradiri - doar miile de ani de cuvinte si imaginatie, cei ai generatiilor si generatiilor de scriitori... - Rui Zink..

O parabolă ingenioasă a societății contemporane, noul roman al lui Rui Zink este destinat să egaleze succesul de care se bucură bestsellerul său „Cititorul din peșteră”.La ușa unei tinere femei care își crește singură copilul sună doi bărbați: „Am venit să instalăm frica“. În fundal se profilează statul ca mașinărie prin care noua paradigmă a „culturii fricii“ generează siguranța cetățenilor. Frica universală a copilului (Scufița Roșie și lupul), cea ancestrală (canibalismul), cele individuale și familiale (boala, răpirea) își dau mâna cu fricile colective actuale (terorismul, pandemiile), peste toate tronând frica de ziua de azi și de ziua de mâine. Ce nu știu însă instalatorii veniți să-și facă datoria este că, în clipa în care femeia aparent neajutorată le-a deschis ușa iar ei au trecut pragul, și-au semnat sentința: ironie feroce a sorții, vânătorul devine pradă, călăul – victimă. Construcția romanului este, în cvasitotalitate, sub formă de dialog, procedeu care creează un suspans continuu și face lectura ușoară și captivantă, iar povestea se sprijină, conform „mărcii Rui Zink“, pe ironie și paradoxuri, înfrățind parcă autorul, naratorul și cititorul în recunoașterea unor adevăruri tulburătoare...