Robert D. Kaplan

Analistul politic Robert D. Kaplan exploreaza un spatiu neglijat de istorici si de specialistii in geopolitica: bazinul Marii Adriatice - un creuzet al identitatilor fluide si multiple care definesc in prezent Europa. Incepandu-si calatoria de-a lungul coastei adriatice din Italia, trecand prin Slovenia, Croatia, Muntenegru si Albania si incheind-o in insula Corfu, autorul strabate oras dupa oras, analizand tot ce-i iese in cale, reflectand, discutand cu oamenii locului, citand generos din cartile care l-au condus spre aceste tarmuri, lasandu-se in voia spec­tacolului naturii, a peisajelor citadine sau a lucrarii timpului asupra monumentelor. Acest spatiu de ciocnire intre civilizatii ni se arata astfel ca o prefigurare a crizei cu care se confrunta Europa si lumea de azi, iar Robert Kaplan stie sa extraga din istoria lui trimilenara o viziune indrazneata si pozitiva asu­pra noii Eurasii. Utopie, profetie sau, pur si simplu, optimism? Marea Adriatica este mai mult decat o componenta vitala a Medi­teranei. Este si o linie de falie a civili­zatii­lor si a sistemelor ideologice, precum si o cheie pentru identitatea geografica a Europei Centrale. Dihotomia dintre Occident si Orient, in mod traditional fragila pe aceste tarmuri mereu intrepatrunse, e din ce in ce mai slaba: mai degraba decat o "ciocnire", avem parte de un "concert". Catolicismul si Ortodoxia, Ortodoxia si Islamul, Roma Apuseana si Roma Rasariteana, Mediterana si Balcanii realizeaza o fuziune captivanta la Marea Adriatica. Toata Europa este distilata aici, intr-o geografie care poate fi perceputa si, prin urmare, inteleasa. Este globul pamantesc in miniatura. Intr-adevar, subtilitatile civilizatiilor Adriaticii pot fi extinse la nivel mondial. Epoca populismului, pe care mass-media o vad ca pe un fenomen secundar, este cantecul de lebada al epocii nationalismului. In consecinta, Adriatica este o elegie pentru o categorie de distinctii pe care le-am observat o viata intreaga. Europa nu isi permite luxul de a neglija aceste state problematice prin care tocmai am calatorit. Marea Adriatica, aflata in inima lumii mediteraneene si a celei central-europene, constituie o geografie nervoasa care, in secolul XXI, va avea de spus o poveste geopolitica a carei intriga inca nu a fost scrisa. - Robert D. Kaplan..

În ultimul deceniu, centru lumii s-a mutat dispre Europa spre Asia. Cu rezerve imense de petrol și gaze naturale, după secole de dispute teritoriale, Marea Chinei de Sud, în special, este o sursă de potențial conflict...

„Cucerirea Munţilor Stâncoşi este o strălucită rememorare a impactului pe care geografia Americii îl are asupra strategiei sale. O carte care trebuie neapărat citită.“ – HENRY A. KISSINGERPe urmele unei călătorii de-a curmezişul Americii făcute în copilărie împreună cu familia, Robert D. Kaplan străbate, la volanul unui automobil, imensa întindere a Statelor Unite, căutând amprenta lăsată de geografie asupra destinului ei de mare putere. O geografie împletită cu istoria celor ce-au clădit naţiunea americană: de la pionierii care s-au aventurat spre vestul continentului în secolul al XIX-lea până la importanţi preşedinţi ai SUA, precum James Buchanan, Abraham Lincoln sau Theodore Roosevelt. Acţiunile lor au contribuit la transformarea mentalităţii de cuceritori ai vastelor spaţii într-o adevărată cultură a frontierei, caracterizată printr-un generos spirit comunitar şi un nesmintit pragmatism – trăsături chemate să răspundă şi astăzi provocărilor unei lumi globalizate, în care focarele de conflict sunt din ce în ce mai numeroase şi mai greu de stăpânit.„La fel ca Tocqueville şi Kerouac, Kaplan ne prezintă America într-un fel cu totul nou.“ – JOHN LEWIS GADDIS, Universitatea Yale„Tehnologia nu a negat geografia. A făcut-o doar mai mică şi mai neîncăpătoare, astfel că fiecare petic de pământ este din ce în ce mai preţuit şi mai aprig disputat ca niciodată, în vreme ce fiecare regiune şi zonă de criză este mai interconectată ca niciodată cu fiecare dintre celelalte zone.Drumurile şi autostrăzile Americii, cu înviorătoarea pălăvrăgeală de dimineaţă din micile magazine de la staţiile de benzină – împreună cu detaşamentele lor de mestecători de tutun şi aparatele exotice de cafea –, reprezintă o cultură unificată. Dar acesta este doar unul dintre aspectele sociale ale ţării: pentru că oriunde te-ai afla trebuie să fii întotdeauna conştient de alte realităţi care o contrazic pe cea pe care o ai sub ochi. Şi chiar în cadrul acelei culturi unificate, tăcerile oamenilor când vine vorba de politică sunt neliniştitoare, fiindcă discursul lor e însufleţit doar de problemele vieţii de zi cu zi. Asta sugerează alienare, făcându-i pe oameni vulnerabili la demagogie în vremuri mai dificile.“ – ROBERT D. KAPLAN..

Robert D. Kaplan, autor a şaisprezece cărţi de politică externă şi de călătorii, a fost inclus de două ori în „Top 100 Global Thinkers“ întocmit de revista Foreign Policy.Robert D. Kaplan a venit prima oară în România în anii ’70, în plin Război Rece, pe când era un tânăr jurnalist cu spirit de aventură, iar ţara era un colţ întunecat al Europei comuniste, ignorat de presa occidentală. Vizitele care au urmat, în anii ’80, în anii ’90 şi, mai recent, în 2013 şi 2014, au fost marcate de dialoguri revelatoare cu personalităţi precum Neagu Djuvara ori Horia-Roman Patapievici şi de lectura unor cărţi fundamentale din şi despre cultura română, prin intermediul cărora i-a cunoscut pe Mircea Eliade, Emil Cioran sau Mircea Cărtărescu. Aceste întâlniri sunt completate, în ţesătura complexă a cărţii, de analiza fină a vieţii de zi cu zi, surprinsă în scene cu aer cinematografic, pe al căror fundal se proiecteazã fie sordide oraşe de provincie uitate de vreme, fie splendorile arhitectonice din Braşov, Iaşi sau Bucureşti.În umbra Europei este deopotrivă memorial de călătorie, eseu jurnalistic şi analiză istorică — opera unui scriitor care, vreme de treizeci de ani, a căutat să înţeleagă destinul unei ţări şi să-şi împlinească propria vocaţie. Pornind de la istoria României, dar şi de la atenta analiză a unor ţări vecine, precum Republica Moldova, Bulgaria şi Ungaria, Robert D. Kaplan abordează subiecte mai largi, precum jocurile marilor puteri, Războiul Rece sau Holocaustul. Rezultatul este povestea unei frontiere geografice şi ideologice a continentului nostru — punct de întâlnire între marile imperii — şi o carte esenţială pentru înţelegerea crizei prin care trec astăzi Rusia şi Europa.Fotografia de pe copetă: Emanuel Tânjală..

„Kronika“ este colectia in care umanitatea este reconstruita prin carti care ne ajuta sa patrundem in culisele celor mai interesante evenimente politice, sociale sau financiare de ieri si de astazi.In ultimul deceniu, centrul lumii s-a mutat dinspre Europa spre Asia. Cu rezerve imense de petrol si gaze naturale, dupa secole de dispute teritoriale, Marea Chinei de Sud, in special, este o sursa de potential conflict. Robert D. Kaplan ofera o descriere precisa a natiunilor din jurul Marii Chinei de Sud, a conflictelor ce se pregatesc in regiune la inceput de secol XXI si a implicatiilor acestora pentru pacea si stabilitatea globala, analizand interesele din zona ale SUA in conditiile in care China isi manifesta tot mai ambitios interesele. Un ghid indispensabil asupra unei regiuni volatile ce va domina viitorul conflictului geopolitic.„O provocare bine-venita la adresa pesimistilor care vad doar necazuri in ascensiunea Chinei.“ — The EconomistRobert D. Kaplan este autorul a 16 carti de politica externa si calatorii, traduse in numeroase limbi, printre care: In Europe’s Shadow (2016), The Revenge of Geography (2013; trad. rom. Razbunarea geografiei, Editura Litera, 2014), Monsoon (2010), Warrior Politics (2002) si Balkan Ghosts (1993). In 2011, Foreign Policy l-a desemnat printre „Primii 100 de ganditori ai lumii“. Este editor al publicatiei The Atlantic, in care arti­colele sale apar de trei decenii, si senior fellow in cadrul Centrului pentru o Noua Securitate Americana din Washington. A fost analist geopolitic principal la Stratfor, iar din 2009 pana in 2011, a fost membru al Comitetului de Politici de Aparare condus de secretarul american al Apararii, Robert Gates. Din 2006 pana in 2008, a fost visiting professor de securitate nationala al Promotiei 1960 din cadrul Academiei Navale a Statelor Unite, Annapolis...

Pentru a înțelege evenimentele actuale – conflicte religioase, războaie, instabilitate politică –, e de ajuns să aruncăm o privire asupra hărții, spune Robert D. Kaplan.Autorul readuce la viață teoriile unor cunoscuți geopoliticieni, susținând că harta este cea care oferă primele indicii pentru a discerne o logică istorică legată de ce are să urmeze și aplicând în mod strălucit aceste idei la crizele din Europa, Rusia, China, subcontinentul indian, Turcia, Iran și Orientul Mijlociu arab.„Ne-am întors la normalitatea geopoliticii și vedem o serie de state care contestă aranjamentul post ’90. Deși niciodată nu a fost un aranjament acceptat de aceste puteri. Rusia nu a acceptat niciodată extinderea NATO, pentru că a fost prea slabă să se opună. Acum poate să facă probleme.” (Robert D. Kaplan, interviu în revista 22)„O carte ce ar putea deveni manualul definitoriu pentru conflictele secolului XXI. Indiferent despre care regiune a lumii este vorba, Kaplan rămâne ancorat în realismul pragmatic ce l-a caracterizat întotdeauna.” (Foreign Policy)..

Pentru a înțelege evenimentele actuale – conflicte religioase, războaie, instabilitate politică –, e de ajuns să aruncăm o privire asupra hărții, spune Robert D. Kaplan. Autorul readuce la viață teoriile unor cunoscuți geopoliticieni, susținând că harta este cea care oferă primele indicii pentru a discerne o logică istorică legată de ce are să urmeze și aplicând în mod strălucit aceste idei la crizele din Europa, Rusia, China, subcontinentul indian, Turcia, Iran și Orientul Mijlociu arab.„Ne-am întors la normalitatea geopoliticii și vedem o serie de state care contestă aranjamentul post ’90. Deși niciodată nu a fost un aranjament acceptat de aceste puteri. Rusia nu a acceptat niciodată extinderea NATO, pentru că a fost prea slabă să se opună. Acum poate să facă probleme.” (Robert D. Kaplan, interviu în Revista 22)..

La sfârşitul secolului al XIII-lea, Marco Polo şi-a început lunga călătorie din Veneţia spre China pe Drumul Mătăsii, reprezentând la vremea aceea o adevărată reţea comercială eclectică şi multiculturală care lega Europa de Asia. Astăzi, în secolul XXI, guvernul chinez a propus un Drum al Mătăsii pe uscat şi pe apă absolut similar celui din epoca lui Marco Polo. Cu alte cuvinte, spune Kaplan în substanţialul eseu cu care se deschide cartea, China construieşte un pod terestru spre Europa, în timp ce Iranul şi India încearcă să lege zonele petroliere ale Asiei Centrale de Oceanul Indian. Europa se destramă din cauza schimbărilor culturale şi migraţiei, dar iată că Eurasia se coagulează. În acest prim eseu şi în următoarele care compun volumul de faţă, Kaplan scrie despre principiile universale ce ar trebui să contureze rolul Statelor Unite într-o lume perturbată. De la impresii despre preşedintele Trump până la examinarea sinceră a ceea ce se va întâmpla în cazul unui război între SUA şi Coreea de Nord, trecând printr-o frumoasă secţiune dedicată gândirii unor mari politologi americani — Kissinger, Huntington, Mearsheimer —, cartea lui Kaplan face o evaluare serioasă şi onestă a opţiunilor dificile cu care se vor confrunta Statele Unite în viitorii ani...