Cele șapte păcate ale Hollywoodului, romanul de debut al Orianei Fallaci, publicat în Italia în 1958, prezintă istoria demitizată a celei mai mari iluzii a cinematografiei mondiale: Hollywoodul. Cum se fabrică un star în marile case de producție, câteva povești de succes, dar și epuizările nervoase din spatele acestora, reguli la modă printre vedete, de la care sunt nevoite să nu se abată pentru a rezista în fantezia publicului și în showbiz, aroganțele unora și trădările altora, artificialitatea, strălucirea, fericirea vândute fanilor și fricile, deziluziile, depresiile suportate în realitate sunt doar câteva aspecte ale radiografiei pe care scriitoarea și jurnalista italiană le face spațiului mitic al filmului, cu o luciditate neimpresionată de lux, folosind fraze tăioase, într-o scriitură fără zorzoane, ironică și pasionantă. O lectură de dezvrăjire, de-a dreptul cuceritoare, pe care e musai să o faceți!..

Semanand reflectii care macina, interviurile memorabile ale Orianei Fallaci surprind fara ostentatie, cu ironie amuzanta si chiar clarviziune, probleme politice si sociale dramatice: zeificarea conducatorului, politizarea totala a vietii, insusirea societatii de catre Stat, germenele socialismului.Interviu cu Puterea a luat nastere treptat, de-a lungul anilor... Zguduita de moartea barbatului pe care il iubea, nimeni altul decat Alexandros Panagoulis, politician grec care a luptat impotriva Regimului dictatorial al coloneilor din tara sa si asasinat in cele din urma, Oriana Fallaci revine, aproape fara sa vrea, la vechiul sau centru de interes: Puterea. Puterea ca arma, Puterea ca forta de distrugere, Puterea ca realizare a democratiei, Puterea ca lupta armata, Puterea ca lupta religioasa, Puterea ca lupta pentru drepturile celor oprimati, Puterea ca lupta sindicala... Dictatori cu rezonanta in istorie, mari politicieni ai scenei mondiale, strategi militari de renume, personalitati religioase de prim rang, lideri de culoare, sindicalisti care au dat un nou sens luptei muncitoresti - Nguyen Ngoc Loan, Mehdi Bazargan, Ruhollah Khomeini, Muammar Gaddafi, Robert Kennedy, James Farmer, Dalai Lama, Rashida Abedi, Faruk al-Kaddoumi, Sandro Pertini, Giovanni Malagodi, Ugo La Malfa, Giancarlo Pajetta, Enrico Berlinguer, Deng Xiaoping, Lech Walesa, Mieczyslaw Rakowski, Ariel Sharon - vor trece prin furcile caudine ale interviurilor sale. Caustice, fara precedent de directe, neiertatoare, in fiecare dintre aceste interviuri Oriana Fallaci va cere explicatii, va cere solutii, va pune probleme de constiinta sau chiar ii va acuza deschis pe cei cu care discuta pentru raul facut sau pe care continua sa-l faca. O carte-document despre Putere, despre Puterea ca "boala care ii molipseste chiar si pe cei care cred ca sunt vaccinati... Un diavol care ii duce in Iad pana si pe ingerii Raiului". - Ines Simionescu, traducator..

,,Privește, se aprinde o lumină… Se aud voci… Cineva aleargă, țipă, disperă… Dar altundeva se nasc mii, sute de mii de copii și mame de viitori copii: viața nu are nevoie nici de tine, nici de mine. Tu ești mort. Acum mor și eu. Dar n‑are nicio importanță. Pentru că viața nu moare.”..

Aparitia in Romania a acestei tulburatoare confesiuni este o contributie binevenita, ca o lumina noua asternuta asupra unui chip, la clarificarea unui destin uman si intelectual exceptional. Prin Oriana Fallaci, jurnalistii, in primul rand, dar si femeile sau intelectualii publici de azi isi vor regasi, probabil, chiar fara sa vrea, avatarul tulburator. El le indica limitele, neputinta, mania si orgoliul.  - Emil Hurezeanu..

„Sexul inutil” este într-adevăr o călătorie în jurul femeii, permițându-ne să aruncăm o privire în condiția femeii din diferite culturi ale lumii cu ironie, dar și compasiune, cu dragoste și deseori cu o profundă tristețe, care lasă în urmă gustul amar al întrebării fără răspuns și al unei căutări care se reînnoiește din generație în generație în oricare cultură și în oricare religie. Există femei cu adevărat libere? Greu de spus. Autoarea aprinde, ici și colo, câte o torță asupra dramei sufletului feminin, păstrându-i însă intact misterul, căruia poate îi este menit să rămână nedezlegat. (Ingrid Beatrice Coman-Prodan)..

Oriana Fallaci transpune in paginile romanului sau Un Om povestea incredibila a lui Alekos Panagoulis, poet grec, disident, idealist, terorist, victima a regimului fascist, supravietuitor, lider politic, simbol al vietii si al libertatii, martir al unui sistem politic putred si, totodata, iubirea vietii ei. O face cu multa sensibilitate si franchete, uneori cu furie, alteori cu umor si (auto-)ironie, adresandu-i-se direct, la persoana a doua, si prezentandu-i retrospectiv intamplarile traite (unele alaturi de ea) si trecute prin filtrul propriilor ei emotii si trairi. - Ioana Baciu, traducator Induiosator si adesea socant, in adevaruri distilate asa cum au ramas in memoria autoarei (dar de ce, Alekos, de ce?), romanul biografic Un Om al Orianei Fallaci reprezinta actul de dragoste, un monolog intim despre revolutie (nu m-au ascultat, nu m-au ascultat!), suflete, emotii, plin de viata si suferinta, scris cu consistenta, nostalgie si mandrie, semnat cu vocea partenerului ei, Alekos Panagoulis. - Alexandra Dumitrescu, redactor Oriana Fallaci l-a cunoscut pe Alexandros Panagoulis in 1973, la Atena, cu ocazia interviului pe care jurnalista italiana urma sa-l ia revolutionarului grec care tocmai fusese gratiat dupa ani de inchisoare si chinuri severe. Este momentul in care cei doi se indragostesc unul de celalalt si ajung sa cunoasca cea mai periculoasa iubire care poate exista: iubirea care imbina alegerile ideale si angajamentele morale, cu atractia si sentimentele.Un Om este o carte despre viata lui Alekos Panagoulis, poet mai mult decat erou, asa cum l-a definit Fallaci, dar este si un roman de dragoste, pentru ca, fara niciun filtru, jurnalista deschide usa catre viata sa privata, relatand cu furie acea pasiune care i-a dat viata peste cap si care a umplut-o de bucurii si dureri, inclusiv cea a pierderii fiului lor nenascut.Traducere din limba italiana de Ioana Baciu...