Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
Milan Kundera

Milan Kundera

Când, în 1968, tancurile sovietice spulberau „Primăvara de la Praga“, MILAN KUNDERA era deja un scriitor cunoscut: publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul său roman, Gluma, şi nuvelele adunate în volumul Iubiri caraghioase fuseseră tipărite în ultimul an în peste 150 000 de exemplare.


Arta romanului

Arta romanului

În șapte texte relativ independente, Milan Kundera își expune concepția despre romanul european, „arta născută din râsul lui Dumnezeu“. Volumul a fost publicat în 1986 și e cea dintâi carte scrisă de Kundera direct în franceză.În epoca contemporană, epoca „paradoxurilor terminale“, romanul e menit să lupte contra a ceea ce Heidegger numea „uitarea fiinţei“. El trebuie să fie un fel de contrapondere a progresului lumii, care conduce la o uniformizare şi unificare a istoriei planetei. Romanul, ca model al lumii bazat pe relativitatea şi ambiguitatea lucrurilor omeneşti, dacă vrea să descopere porţiuni noi de adevăr – deci să-şi împlinească menirea, nu poate să o facă decât în răspăr cu progresul. Istoria romanului, ca operă a Europei, înseamnă succesiunea descoperirilor romaneşti, şi nu însumarea cantitativă a romanelor. Personalităţile-cheie ale acestei istorii personale a romanului sunt Rabelais, Cervantes, Sterne, Diderot, Flaubert, Kafka, Joyce, Musil, Gombrowicz şi Broch. Concluzia finală a analizelor este că romanul, dacă vrea să supravieţuiască, nu mai poate trăi în pace cu spiritul timpului nostru, cel al uniformizării sub imperiul mass-mediei şi al kitsch-ului.„Lumea teoriilor nu-mi aparține. Acestea sunt reflecțiile unui practician. Opera fiecărui romancier conține o viziune implicită a istoriei romanului, o idee despre ceea ce este romanul. Tocmai această idee, inerentă romanelor mele, încerc eu să o exprim.“ — MILAN KUNDERA..


3392 lei

În stoc
Testamente trădate

Testamente trădate

Cu cât un scriitor sau un compozitor e mai mare, cu atât crește și tentația interpretărilor abuzive: posteritatea riscă să-i falsifice opera de dragul scandalului biografic sau pentru a se conforma clișeelor artistice în vigoare. Aceasta e tema pe care Kundera o dezvoltă în variațiuni în Testamente trădate, urmărind în paralel evoluția romanului și a muzicii, iar exemplele sale țin de răscrucea artistică a secolului XX. Criticii pot ignora ce e pur și simplu literatură într-o povestire de Hemingway doar pentru a o citi în cheia vieții scriitorului, dirijorii pot opera tăieturi în compozițiile lui Stravinski fiindcă așa li se pare lor că „sună“ mai bine. Cele mai pregnante exemple invocate de Kundera sunt însă Kafka și Janácek: amândoi îi datorează enorm lui Max Brod, amândoi au fost trădați (în spiritul artei lor) de același Max Brod, cu cele mai bune intenții și cu totală neînțelegere. Testamente trădate, carte pentru care i s-a acordat în 1993 Prix Aujourd’hui, este avertismentul grav și ironic al lui Milan Kundera asupra orbirii care însoțește indiscreția.„Arta europeană a romanului este trama unificatoare a Testamentelor trădate, dar această tramă se dedublează în două discursuri care, la rându-le, se împletesc: un discurs istoric, ce poate fi considerat aproape obiectiv, despre cele trei vârste ale creației romanești și unul intim, furios, angoasat, orgolios despre locul pe care și-l atribuie Kundera în această istorie. Acest ultim discurs este cel care ne interesează cel mai mult și care ne emoționează.“ — Le Monde..


3710 lei

În stoc
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă