Parasind Bucurestiul, unde politia comunista il haituia ca pe o fiara, Traian Roman, un tanar seminarist, se refugiaza la Paris, cu convingerea ca de aici inainte se va afla la adapost de urmaritorii sai - fara a tine seama insa de indarjirea partidului in a‑si elimina contestatarii. Va fi trimis pe urmele sale insusi Baxan, un exterminator feroce, care ucide prin metode necunoscute chiar si celor din breasla sa.
Un roman dur, dar nicidecum lipsit de imagini poetice - uneori crud, daca nu atroce, despre "paradisul" colectiv rasaritean.
Universul si temele dragi lui Constantin Virgil Gheorghiu sunt expuse, de aceasta data, intr‑o maniera mult mai neiertatoare, fara vreo concesie. Un fier rosu, s‑ar putea spune, aplicat unui regim rosu. Dragostea pe care o marturiseste Romaniei natale il impinge, astfel, pe autor la o prezentare cat se poate de realista a martiriului pe care tara sa l‑a suferit dupa 23 august 1944.
