În 1795, Ecaterina cea Mare a Rusiei căuta o soție pentru nepotul ei, Constantin, aflat la acea vreme pe locul al treilea în ierarhia succesorală. Ca o reeditare stranie a propriei povești, vestita țarină a ales o tânără prințesă germană inocentă, Julie de Saxa-Coburg, mătușa viitoarei regine Victoria. Deși avea tot ce și-ar putea dori o tânără mireasă, marea ducesă, al cărei nume imperial a devenit Anna Feodorovna, s-a trezit singură într-o curte sfâșiată de rivalități, comploturi, bârfe și, totodată, captivă într-o căsnicie nefericită, lipsită de iubire.
În cele din urmă, cu permisiunea țarului Alexandru, Julie și-a părăsit soțul și țara adoptivă, deși Constantin se afla atunci în poziția de moștenitor al tronului. Însă viața ei departe de curtea de la Sankt-Petersburg nu a fost lipsită de evenimente importante și de frământări.
Într-o perioadă în care multe mirese din familiile regale îndurau în tăcere căsătorii dezastruoase, Julie s-a dovedit o personalitate neobișnuit de independentă pentru acele vremuri, sacrificându-și reputația și avantajele unei vieți luxoase pe altarul libertății de a trăi după bunul plac. Julie de Saxa-Coburg, rebela familiei Romanov este povestea unei femei îndrăznețe, care a sfidat convențiile epocii sale, pe fundalul unei Europe aflate în plină transformare politică și socială.
Ce lucrare minunată! Narațiunea, cercetarea, pasiunea extraordinară pentru subiectul ei - toate acestea reprezintă, cu siguranță, punctul culminant al îndelungatei și ilustrei cariere a lui [Helen] Rappaport.
