Douăzeci de mii de leghe sub mari: un tur al lumii subacvatice (franceză: "Vingt mille lieues sous les mers"), este un român classic de aventuri al scriitorului francez Jules Verne, publicat în 1870. Romanul a fost inițial editat în fascicole, din martie 1869 până în iunie 1870, în publicația lui Pierre-Jules Hetzel, Magasin d'Education et de Recreation. Cartea a fost foarte apreciată de la prima apariție, fiind considerată una dintre cele mai bune române de aventură din toate timpurile și una dintre cele mai mari lucrări ale lui Verne, împreună cu Ocolul pământului în 80 de zile și Călătorie spre Centrul Pământului. Descrierea navei lui Nemo, Nautilus, a fost considerată vizionară, deoarece prezintă cu exactitate elementele unui subamrin modern, deși la vremea aceea acest tip de nava era foarte primitiv.
În anul 1866, vasele mai multor națiuni au semnalat un monstru marin misterios de dimensiuni gigantice. Guvernul Statelor Unite organizeaa o expediție în New York pentru a găși și a distruge monstrul. Profesorul Pierre Aronnax, un biolog marin francez și narator al povestirii, care se întâmplă să se afle la New York la acea vreme, primește o invitație de ultima ora pentru a se alătură expediției, pe care o acceptă. Canadianul vânător și maestru harponist, Ned Land, și slujitorul credincios al lui Aronnax, Conseil, sunt, de asemenea, aduși la bord.
În această călătorie ei trec prinț tot felul de aventuri, cum sunt lupta cu o caracatița uriașă și cu un rechin, survolarea ruinelor Atlantidei scufundate și descoperirea Polului Sud de către căpitanul Nemo.
