Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
Ioan Slavici

Ioan Slavici

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de Jos, Județul Putna) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.


Mara

Mara

În romanul lui Slavici, ca si în contextul social si istoric al Banatului din care acesta se inspiră ca prozator, ca să treci Muresul de la Radna la Lipova, trebuie să-i plätesti podăritei si precupetei Mara Bârzovanu o taxă. Mara, văduvă cu doi copii, Persida si Tricã, are o dorintă de chivernisire cum nu s-a întâlnit aproape la niciun personaj feminin din toată literatura. Aprigã si zgârcitã, pentru ei face totul, cu gândul la un viitor in care viseazã să-i vadă mai sus pe scara socială. Doar că Persida se îndrăgosteste de Natl, care e fiu de măcelar si mai e si papistas, ceea ce încurcă rău lucrurile. Nici Hubăr, tatăl lui Natl, nu e multumit, semn că în Banatul multicultural diferentele de etnie, de religie si de stare socială nu sunt usor de trecut cu vederea. Persida si Natl, după ce nesocotesc vointa parintilor, indură tot felul de greutăti, dar îsi găsesc linistea si primesc si iertarea odată cu primul lor copil, care e botezat catolic. Criticii si istoricii literari consideră că Mara e un roman specific literaturii din imperiul austro-ungar de pe la sfârsitul secolului al XIX-lea, literatura de tip Biedermeier, care privilegiazà măruntisurile vietii burgheze de zi cu zi, cele care o frământã si pe eroina lui Slavici. „Compozitie epicã sobră, Mara este primul roman obiectiv al Ardealului."Tudor Vianu, critic si istoric literar român„Mara a trecut neobservat, ba multi au socotit romanul neizbutit. In realitate, e aproape o capodoperã."G. Călinescu, critic si istoric literar român..


2331 lei

Stoc epuizat
Vezi detalii
Moara cu noroc

Moara cu noroc

Moara cu noroc a aparut in 1881, intr-un volum, Nuvele din popor, care reunea mai multe scrieri idilice ale lui Slavici. Prin realismul analizei psihologice, era insa in raspar cu idilismul moralizator al scriitorului ardelean, iar prin subiect zdruncina credinta in ingenuitatea taranului. Un cizmar, Ghita, pornit de jos, din patura taraneasca, devine carciumar la rascrucea unor drumuri pe care trec tot felul de nelegiuiti. Ghita se inhaiteaza cu demonicul Lica Samadaul, da de bani, bani furati, la care nu poate renunta. Ghita stie ca greseste punand banul mai presus de om, mai presus de sotie, Ana, de copii si de morala populara, dar nu se mai poate opri. Deznodamantul e pe masura presimtirilor negre, de cor antic, ale batranei care isi insoteste fiica si ginerele la carciuma deschisa intr-o veche moara, care, in pofida numelui, se dovedeste fara noroc. O nuvela atat de puternica, incat ecranizarea sa, in 1957, a fost inevitabila.   Intr-una din nuvelele lui, Slavici a izbutit sa creeze o atmosfera. Aceasta nuvela e Moara cu noroc. Sunt aici tipuri expresive si tari, caractere bine inchegate si o zugravire atenta si evocatoare a dorintei de castig din sufletul taranesc, care anunta si egaleaza in multe locuri pasagiile cele mai caracteristice din Ion. Hangiul Ghita din Moara cu noroc, framantat intre dragostea de sotie si pasiunea banului, dominat de puterea diabolica a talharului Lica Samadaul, e pe aceeasi linie cu celalalt hangiu al literaturii romane, cu Leiba Zibal de la Podeni...


2002 lei

Stoc epuizat
Vezi detalii
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă