Ioan Slavici

Trei povestiri foarte frumoase reunite sub semnătura lui Slavici. O lectură necesară pentru toţii copiii.I se urâse şi lui Păcală să tot umble răzleţ prin lume, aşa fără de nicio treabă, numai ca să încurce trebile altora şi să râdă de prostia oamenilor. Se hotărî dar să se facă şi el om aşezat ca toţi oamenii de treabă, să-şi întemeieze casa lui, să-şi agonisească o moşioară – vorbă scurtă – să se astâmpere odată.Şi fiindcă românul zice că nu e nicăieri mai bine ca în satul lui, Păcală se întoarse şi el în satul lui şi începu, cum încep toţi oamenii care n-au nimic, adecă făcu ce făcu de-şi agonisi o viţeluşă şi o trimise la păşune la izlazul satului.Căci aşa se face averea.Din cuprins:Păcală în satul luiBăiet săracIoanea mamei..

Opera lui Ioan Slavici, atat de extinsa, risipita cu darnicia apostolului sarac, in dreapta si in stanga, in cursul unei lungi vieti de munca culturala si creatiune artistica, trebuie stransa intr-un loc, atat pentru a da sinteza talentului lui, cat si pentru faptul ca ea constituie o bogata comoara din care trebuie sa se impartaseasca publicul...

Contine studiu introductiv, fisa bibliografica si referinte critice...

Nuvela psihologica Padureanca prezinta povestea iubirii neimplinite si zbuciumul sufletesc al personajelor principale: frumoasa Simina, ramasa singura pe lume; Iorgovan, fiul de boier, indragostit nebuneste, dar care isi neaga sentimentele chiar in fata propriului eu; Sofron, sluga lui Busuioc, indragostit fara speranta; precum si a celorlalte personaje care graviteaza in jurul celor trei...

Similar Morii cu noroc este initiat discursul epic si in Padureanca. Actiunile umane stau, inevitabil, fie sub semnul intamplarii, fie al norocului sau nesansei. Eroii lui Slavici actioneaza in sensul iesirii dintr-o conditie data, avand sansa maretiei tragice, dar enormele discrepante sociale din lumea satului acelei vremi se rasfrang fatal asupra modului de a gandi si de a exista al oamenilor. Iorgovan simte pericolul latent care pandeste, ascuns in patimasa sa dragoste, si chiar doreste sa evite primejdia, dar in zadar. Vointa sa nu e suficient de puternica. Elementele tragicului se regasesc in nuvela inca de la inceput. E vorba de imbatabila forta a destinului, de caracterele orientate vocational spre disolutie, si, finalmente, spre moarte. Tragicul se intrepatrunde vizibil cu idilicul. Metamorfoza permanenta a tragicului in idilic sau invers este datorata situarii intregului demers epic intre limitele existentiale trasate de cugetarea morala inaugurala, respectiv finala. Eliminarea limitei se realizeaza in nuvela prin asezarea omului sub semnul destinului. Se genereaza astfel un pol opus tragicului, un refugiu. E de remarcat ca personajele au la indemana o varianta pentru a se indeparta de epicentrul conflictului, de a-l refuza, atunci cand se simt coplesite: plecarea. Iorgovan iese din sat de numeroase ori pe parcursul nuvelei, intra in contact cu alti oameni si alte valori. La fel, Simina si Sofron prefera ca loc alternativ spatiul satului Socodor, exterior focarului conflictual. La adapostul distantei, sufletul isi poate domoli patima, iar ratiunea are sansa de a-si reintra in drepturi. Maestru al analizei sufletului feminin, Slavici reda trairile Siminei; eroina e constienta de distanta ce o separa de Iorgovan. Convertind total legea sociala nescrisa a satului, cu privire la amestecul intre caste, si transpunand-o in structura profunda a propriei fiinte, Iorgovan devine insasi „limita“. Pentru Simina, marea sa iubire se metamorfozeaza in insasi esenta tragicului. Fata e fiinta care incalca, in mod absolut constient, propria sa lege, pentru a fi ulterior fortata sa recunoasca adevarul si valabilitatea acesteia. De fapt, Simina se tradeaza pe sine, se umileste, tradandu-si totodata statutul de femeie. Ea se transforma din obiect al dorintei, al cuceririi, in obiect cuceritor. De asemenea, se impune o remarca in ceea ce priveste „biografia“ personajelor: traseul existential, atat de opus in cazul Simina-Iorgovan, apropie potentialul cuplu Simina-Sofron. Ambii sunt „padureni“, ambii coboara la campie pentru a munci. Ambii sunt caractere capabile de decizie, dar si de mari sacrificii...

Padureanca-Ioan SlaviciColectia „Marii Clasici“ subsumeaza textele autorilor pe care istoria literaturii romane i-a transformat in mituri fundamentale. Un demers simbolic care a convertit lectura acestora intr-o constrangere placuta… Pentru a iesi din acest paradox, am insotit fiecare dintre capodopere cu o fisa biobibliografica si un dosar critic care cuprinde un studiu introductiv si o selectie a celor mai inspirate fragmente de analize si comentarii literare.Padureanca s-a bucurat de cel mai mare succes, dupa Moara cu noroc, dintre toate nuvelele lui Slavici, dupa ea facandu-se si un film destul de bun. Nuvela contine fara indoiala una dintre cele mai tragice povesti de dragoste din literatura noastra, chiar daca autorul o lungeste peste masura (Maiorescu a observat imediat acest cusur) si daca, mai ales, nu-si motiveaza cum trebuie personajul principal, pe Iorgovan, flacau indecis a o lua de nevasta pe Simina, padureanca, pe care totusi o iubeste.Nicolae Manolescu..

Contine studiu introductiv, fisa biobibliografica si referinte criticePadureanca s-a bucurat de cel mai mare succes, dupa Moara cu noroc, dintre toate nuvelele lui Slavici, dupa ea facandu-se si un film destul de bun. Nuvela contine fara indoiala una dintre cele mai tragice povesti de dragoste din literatura noastra, chiar daca autorul o lungeste peste masura (Maiorescu a observat imediat acest cusur) si daca, mai ales, nu-si motiveaza cum trebuie personajul principal, pe lorgovan, flacau indecis a o lua de nevasta pe Simina, padureanca, pe care totusi o iubeste. - Nicolae Manolescu ..

Contine studiu introductiv, fisa bibliografica si referinte critice...

Popa Tanda. Budulea Taichii. Moara cu noroc-Ioan SlaviciIn evolutia prozei romanesti, Ioan Slavici este cel care face trecerea de la ideea de taran la aceea de taran ca tipologie umana intrinsec definita, in concordanta cu ceea ce Mihai Eminescu numea "geniul poporului romanesc".Istoria literaturii romane din secolul al XIX-lea inregistreaza prin Ioan Slavici extinderea ariei de existenta a geografiei culturale nationale. Articolele publicistice, Novelele din popor si romanul Mara infrunta posteritatea, fiind unele dintre expresiile spiritualitatii romanesti.Cuprins:Popa Tanda. Budulea Taichii. Moara cu norocReferinte critice din Nicolae Iorga, Ion Agarbiceanu, Dan Manuca, Tudor Vianu.Popa Tanda. Budulea Taichii. Moara cu noroc-Ioan SlaviciAutor: Ioan SlaviciContine un dosar critic si o fisa biobibliografica..

Dacă Eminescu este considerat părintele poeziei române moderne, iar Caragiale cel al teatrului, Slavici este cel care a pus bazele prozei noastre moderne, alături de Ion Creangă.Ioan Slavici este autorul unor comedii, povești, nuvele, romane, drame istorice și memorii.În 1872 îi apar primele povestiri în revista Convorbiri Literare: Zâna Zorilor, Floriţa din codru, Șireata.Volumul de față cuprinde poveștile: Zâna Zorilor, Floriţa din codru, Ileana cea şireată, Doi feţi cu stea în frunte, Păcală în satul lui, Petrea prostul, Limir‑împărat, Băiet sărac, Stan bolovan, Rodul tainic, Negru‑împărat, Nărodul curţii...

Povesti. Opere integrale face parte din colectia Literatura scolara in care se regasesc cele mai importante opere din literatura romana, selectate in conformitate cu cerintele programei scolare de limba si literatura romana. Astfel, elevii vor avea la indemana, in forma integrala, creatiile cele mai cunoscute si mai indragite ale scriitorilor romani.Cartile de neuitat ale copilariei, capodoperele literaturii din toate timpurile reprezinta repere obligatorii in formarea gustului pentru lectura si in educatia cititorilor mai mici si mai mari.Ilustratii alb-negru de Oana Voican...

Poveștile și basmele lui Ioan Slavici reprezintă un segment distinct al creației sale, în care prozatorul valorifică materialul folcloric printr-o rescriere cultivată, atent structurată și profund moralizatoare. Aceste texte - de la Doi feți cu stea în frunte și Zâna Zorilor până la Florița din codru sau Ileana cea șireată - integrează motive tradiționale ale basmului românesc (eroul predestinat, călătoria inițiatică, confruntarea cu forțe antagonice, intervenția supranaturalului), dar le organizează într-o narațiune mai coerentă și mai sobru articulată decât în varianta orală. Prin stilul său clasicizant, prin economia limbajului și prin accentul pus pe dimensiunea etică, Slavici mută centrul de greutate de la spectacolul fabulos la analiza caracterului. Eroii săi sunt figuri simbolice ale virtuții: perseverența, cumpătarea, spiritul justițiar sau fidelitatea față de adevăr. Lumea rurală transpare discret în fundal, nu ca spațiu etnografic, ci ca orizont moral în care valorile comunității se reflectă în destinul personajelor. În ansamblu, basmele lui Slavici pot fi privite ca o sinteză între tradiția folclorică și proiectul educativ al literaturii culte din secolul al XIX-lea: texte care conservă imaginarul popular, dar îl supun unei ordonări raționale și unei intenții formative explicite. Astfel, ele rămân relevante nu doar ca literatură pentru copii, ci și ca document cultural despre modul în care modernitatea românească a reinterpretat patrimoniul narativ tradițional...

Consemnarea lui Slavici ca autor de povesti este una sporadica. Ignoranta criticii se ascunde sub paravanul senzationalului prin dimensiunile luate de cele cateva titluri devenite clasice, Slavici fiind (re)cunoscut mai cu seama prin nuvelistica sa, prin romanul Mara ori prin scrierile memorialistice. [...]"Intreaga copilarie a mea n-a fost alta decat o poveste lunga si frumoasa... Cat am fost in casa parintilor mei, am ascultat, cat am fost departe de ea, am spus povesti: povestea a fost fondul placerilor mele din copilarie", marturiseste Slavici in scrisoarea ce avea sa introduca Zana Zorilor in Convorbiri literare, anul VI (1872), nr. 3, 1 iunie. [...]Povestile lui Slavici nu se inscriu in repertoriul culegatorilor propriu-zisi de basme, precum, bunaoara Petre Ispirescu, el propunandu-si sa creeze un basm nou, caci, dupa cum afirma, o poveste e intotdeauna amestecul mai multora: omul combina ce-i place. Chemarea prelucratorului, continua scriitorul, devine astfel cu mult mai grea si totodata cu mult mai frumoasa decat s-ar parea din inceput: el trebuie sa priveasca povestea din toate punctele de vedere si sa combine din toate variantele un intreg frumos. Astefel, culegatorul nu numai da receptiunii caracterul individual, ci produce totodata un intreg nou. Faptele si ideile sunt dara o receptie din popor; gruparea lor estetica este un capriciu al individualitatii...

Printre cele mai frumoase amintiri ale unui copil sunt momentele de seara in care unul din parinti, sau un bunic, sau un frate ori o sora mai mare ii citesc dintr-o carte mare de povesti, cu ilustratii. Acum, tu te afli la varsta la care poti citi singur si te felicit. Ma bucur de fiecare data cand deschizi o carte, pentru ca iata ce ai de castigat:• Iti dezvolti vocabularul si imaginatia;• Te poti concentra mai bine si poti intelege diverse mesaje;• Te poti refugia in lumea personajelor si iti poti crea propriile aventuri. Deschide cartea si te vei intalni cu Pacala si cu Tatal lor, fiecare cu ingeniozitatea lui de a iesi din situatii dificile sau de a obtine ce are nevoie, cu Florita cea buna si frumoasa, care iti va aminti de Alba-ca-Zapada si de Cenusareasa, dar si cu Lia si Laptita, la fel de inzestrate cu calitati, sau cu Petru cel viteaz, bun si curajos. Deschide cartea si bucura-te de aceste minunate povesti!..

Printre cele mai frumoase amintiri ale unui copil sunt momentele de seară în care unul din părinți, sau un bunic, sau un frate ori o soră mai mare îi citesc dintr-o carte mare de povești, cu ilustrații.Acum, tu te afli la vârsta la care poți citi singur și te felicit. Mă bucur de fiecare dată când deschizi o carte, pentru că iată ce ai de câștigat:• Îți dezvolți vocabularul și imaginația;• Te poți concentra mai bine și poți înțelege diverse mesaje;• Te poți refugia în lumea personajelor și îți poți crea propriile aventuri.Deschide cartea și te vei întâlni cu Păcală și cu Tatăl lor, fiecare cu ingeniozitatea lui de a ieși din situații dificile sau de a obține ce are nevoie, cu Florița cea bună și frumoasă, care îți va aminti de Albă-ca-Zăpada și de Cenușăreasa, dar și cu Lia și Lăptița, la fel de înzestrate cu calități, sau cu Petru cel viteaz, bun și curajos. Deschide cartea și bucură-te de aceste minunate povești!Despre autor:Ioan Slavici s-a născut pe 18 ianuarie 1848, în localitatea Șiria, din Imperiul Austriac. Urmează primele trei clase primare în localitatea natală (1854–1858), iar apoi termină școala primară la Arad, după ce repetă clasa a IV-a.Când situația materială a familiei se înrăutățește, Slavici se vede nevoit să se întrețină pentru a-și continua studiile, lucrând ca preceptor39 sau dând meditații, pentru ca, într-un final, să se întoarcă la Șiria.Reușește să treacă de examenul de maturitate și se înscrie la Facultatea de Drept din Pesta, în 1869, fără a o termina însă. Reia studiile la Facultatea de Drept de la Universitatea din Viena, în toamna aceluiași an. Tot aici îl cunoaște pe Eminescu, de care îl va lega o strânsă prietenie.A lucrat ca traducător și redactor, și a început să publice nuvele, schițe și povești, devenind, în 1876, membru al Junimii.Ca director al revistei Tribuna, de la Sibiu, și având convingeri politice care deranjau, ajunge la închisoare, pentru un an. O dată la începutul și a doua oară după Primul Război Mondial, Slavici este din nou arestat din cauza articolelor critice la adresa aliaților și a regelui Ferdinand I.Se stinge din viață la 17 august 1925 și este înmormântat la Schitul Brazi...

..