Mărturia lui Darv Voiculescu nu este singulară, ci dimpotrivă, se dovedește a face parte dintr‑o mică bibliografie memorialistică și de călătorie românească privitoare la cea de‑a doua conflagrație balcanică, cu precizarea caracterului ei distinct, dat de calitatea de biciclist a autorului ei.
Dintre relatările, impresiile de pe front și de călătorie sau dintre textele cu caracter memorialistic privitoare la Războaiele Balcanice sau la Marele Război, scrise de militari sau de civili, mai întotdeauna avem la dispoziție și punem în prim‑plan contribuțiile unor personalități, ale unor autori cu notorietate și mai rar pe cele scrise de cărturari „de provincie”.
Pentru a judeca valoarea cărții scrise de Darv Voiculescu, merită subliniat acest aspect: autorul nu este o personalitate ci, dimpotrivă, este unul dintre autorii „mici”, care ne prezintă o perspectivă mult mai directă, mai din mijlocul soldaților, subofițerilor și ofițerilor români participanți la campania din Bulgaria, oferind unghiuri și detalii pe care autori aflați în poziții guvernamentale importante sau jurnaliști și scriitori cunoscuți nu le‑au putut oferi.
