„Don Quijote de la Mancha este un adevărat labirint de oglinzi în care totul, personajele, forma artistică, anecdota, stilurile se desfăşoară şi se multiplică în imagini ce exprimă, în infinita ei subtilitate şi diversitate, viaţa omenească. Chiar fără să ştie, romancierii contemporani care se joacă cu formele, distorsionează timpul, amestecă şi combină punctele de vedere şi fac experimente lingvistice îi sunt cu toţii îndatoraţi lui Cervantes.“ — MARIO VARGAS LLOSA
„Don Quijote este mai mare astăzi decât a fost în concepţia lui Cervantes. A rătăcit timp de trei sute cincizeci de ani prin junglele şi tundrele spiritului omenesc, devenind astfel mai viu şi mai impunător. Astăzi nu mai râdem de el. Blazonul lui este mărinimia, crezul lui, frumuseţea. Întruchipează tot ce e bun, stingher, pur, lipsit de egoism şi galant. Parodia s-a transformat în exemplu.“ — VLADIMIR NABOKOV
„La o mai dreaptă privire, fantasmagoriile lui Don Quijote nu sunt în esenţă rodul «nebuniei» lui, ci mai curând «nebunia» lui este o formă de luptă, un set de arme cavalereşti în încercarea lui de dezvrăjire a lumii, de acţiune solitară împotriva falsificării marilor valori metafizice în mediul terestru, flagel care a făcut, face şi va face ravagii în toate timpurile şi în toate locurile. L-am tradus pe Don Quijote încercând să-l păstrez, măcar virtual şi aluziv, în contextul din care am fost nevoit totuşi să-l smulg, şi să-l propun cititorilor români ca pe unul din polii literaturii spaniole din Secolul de Aur.“ — SORIN MĂRCULESCU
