"Eu sunt un om de condei, care nu se pricepe la discutii si actiuni legate de politica practica [...] Nu stiu sa conduc dezbaterile, sa le readuc la matca atunci cand se abat pe directii laturalnice si imi lipseste cu desavarsire orice indemanare in aplanarea conflictelor. Necunoscand problemele de ansamblu, nu sunt in stare sa rezum punctele de vedere opuse si sa le prezint in mod sintetic. [...] Politica aplicata este pentru mine un domeniu strain, nepotrivit cu firea mea, si mi-as dori sa raman intotdeauna asa".Astfel isi intemeia Sienkiewicz la sfarsitul anului 1906, cu modestie si demnitate refuzul de a conduce un comitet infiintat pentru organizarea unei actiuni politice comune. Ca lucrurile nu trebuie considerate tale quale, o demonstreaza, printre altele, succesul de-a dreptul fulminant, repurtat in noiembrie 1905, de discursul improvizat intr-un balcon cu prilejul unei manifestatii populare. Ei, si tot el a scris proza social-politica si de dragoste, Convulsii, in realitate un roman-rafuiala, contrariind acuzator oficialitatile culturale care l-au intampinat cu ostilitate, mentionandu-l denigrator sub eticheta "esecului" peste o jumatate de secol. Aceasta opera, Convulsii, mai mult decat interesanta, o oferim acum cititorilor pentru prima data intr-o versiune romaneasca. Habent sua... Stan Velea..

Cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice, printre care celebrul Quo vadis, Henryk Sienkiewicz a scris și romane pe teme contemporane, unul dintre acestea fiind Familia Połaniecki, în care scriitorul înfățișează cu o simpatie vizibilă profilul unui „afacerist“ energic care, îmbogățindu-se, răscumpără moșia soției, reintră în rândurile proprietarilor funciari și își regăsește sensul vieții în ambianța fericirii familiale. Modul de a prezenta dragostea este departe de maniera obișnuită în literatura polonă din secolul al XIX-lea. Personajul principal, Stanisław Połaniecki, este implicat în relații emoționale cu mai multe femei, ceea ce, totuși, nu-i provoacă mari conflicte interioare. Roman social și de moravuri, cu profunde introspecții psihologice, Familia Połaniecki este o scriere importantă a lui Henryk Sienkiewicz, autor distins cu Premiul Nobel „pentru meritele sale excepționale ca scriitor epic“...

„S-a spus că Polonia ar fi moartă, secătuită, înrobită, dar iată aici dovada vieţuirii şi a triumfului ei. Ca şi Galileo, oricine va fi obligat să gândească: E pur si muove când, în faţa ochilor întregii lumi, acest omagiu va fi acordat însemnatului patrimoniu al Poloniei şi geniului său.Acest omagiu nu mi-a fost acordat mie − pentru că pământul Poloniei este roditor şi nu duce lipsă de scriitori mai buni decât mine −, ci patrimoniului polonez şi geniului polonez.”Henryk Sienkiewicz, Discurs rostit la Banchetul Nobel,Stockholm, 10 decembrie 1905„Romanul Fără dogmă (1891) a apărut în momentul în care în literatura polonă se constatau primele simptome ale neoromantismului. Noutatea şi moda erau legate de întreaga atmosferă a sfârşitului de veac, definită prin expresiile decadentism sau fin de siècle.”Julian Krzyżanowski„Care dintre contemporanii noştri n-a cetit, nu cu ochii, ci cu bătăile inimii sale, ceva măcar din operele omului [...] care, în Fără dogmă, a creat acel chip al Anielcei, superior tuturor figurilor de blânde femei jertfite care rătăcesc prin paginile scrisului modern?”Nicolae Iorga„Am citit Fără dogmă cu mare plăcere. Este, fără îndoială, un roman interesant şi inteligent, plin de reflecţii, de aforisme şi de analogii cu Hamlet şi Empedocle, […] dar totul se desfăşoară într-o atmosferă atât de caldă şi pitorească, încât parcă ai vrea să te însori cu Aniela şi să iei micul dejun la Płoszów.”Anton Pavlovici Cehov..

Textul este reprodus după ediţia H. Sienkiewicz Quo vadis, apărută în colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Editura Librăriei Leon Alcalay, Bucureşti, 1907.„Romanul Quo Vadis este una din operele cele mai voluminoase, din care cauză s-au ivit multe piedici pentru răspândirea minunatei lucrări a lui Sienkiewicz.S-a simţit deci nevoia de a se reduce această lucrare şi astfel romanul Quo Vadis a apărut în mai multe ediţii franceze, germane şi engleze. Reducerile din traducerea de faţă sunt făcute, după cea mai bună ediţie franceză prescurtată, - aşa încât cititorii să nu piardă nici una din frumuseţile originalului...

A fost publicat pentru prima oara in Gazeta Polska, din martie 1895 pana in februarie 1896. Titlul romanului face aluzie la un text apocrif medieval in care se relateaza cum Apostolul Petru incearca sa fuga din Roma in vremea persecutiilor impotriva crestinilor. Pe drum, i-ar fi iesit in cale Iisus Hristos, pe care Apostolul il intreaba "Quo vadis, Domine?" (Unde mergi, Doamne?). Mantuitorul i-ar fi raspuns "La Roma, ca sa fiu rastignit din nou". Rusinat de lasitatea de care ar fi dat dovada fugind, Petru se intoarce, ca sa moara ca martir, implinindu-si misiunea de apostolat. Sursa de inspiratie a romanului au constituit-o persecutiile la care au fost supusi crestinii in timpul imparatului roman Nero. Pentru scrierea monumentalului roman, Sienkiewicz a cercetat si s-a documentat foarte mult asupra faptelor istorice, inclusiv citindu-i pe Tacitus si pe Suetonius in latina originala si calatorind in repetate randuri la Roma, pentru a studia indeaproape cetatea. Actiunea se petrece in jurul anului 64 – ultimii ani de domnie ai lui Nero – si descrie, pe fundalul istoric al Romei decadente, povestea de dragoste foarte bogat detaliata dintre o tanara crestina – Ligia – si un patrician roman – Marcus Vinicius. Personajele fictive se intalnesc in roman cu personaje istorice, precum imparatul Nero, Petronius (Petroniu, considerat autorul romanului Satyricon) sau Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Marcus Vinicius se intoarce de la razboi la Roma, unde o cunoaste pe Ligia, de care se indragosteste. Calina, care era numita Ligia pentru ca era fiica raposatului rege al ligienilor, un trib barbar, era ostatica a imparatului roman, insa, in secret, se si convertise la credinta crestina. Desi Ligia ajunge sa simta si ea iubire fata de Vinicius, care facuse o pasiune mistuitoare si posesiva pentru ea, nu il poate accepta decat atunci cand patricianul va ajunge sa ii impartaseasca credinta. Dupa nenumarate obstacole de viata si de moarte pe care tinerii indragostiti le au de infruntat, Vinicius, botezat de Apostolul Petru insusi, isi va uni soarta cu Ligia.   Traduceri: foarte numeroase, in 60 de limbi pana in prezent, inclusiv in latina, idis si esperanto. Fireste, am citit Quo vadis, iar, mai tarziu, am recitit-o de mai multe ori (...). Este o carte care a facut si va mai face inca mult bine. Mi se spune ca se tipareste iarasi si ca se vinde in toate limbile. Ma bucur, nu doar ca polonez, ci si ca bun crestin. - Papa Ioan Paul al II-lea Intr-o buna zi, am inteles ca Sienkiewicz cunostea de mult raspunsul la intrebarea "De ce scriem?". Pentru imbarbatarea inimilor. Aceasta se refera la fiecare dintre noi. - William Faulkner Quo vadis este o opera vizionara. Splendida si monumentala. Emanand o adanca spiritualitate. Iradiaza iubirea si binele. Profunda in nobila ei intelepciune. Fermecatoare prin bogatia frumosului neobisnuit care produce impresii si trairi estetice de neuitat. - Lech Ludorowski..

Cu acțiunea plasată în Roma anului 64 d.Hr., în timpul domniei împăratului Nero, romanul Quo vadis are în centrul său povestea de dragoste dintre Ligia, o tânără creștină, și Marcus Vinicius, un patrician roman. În ciuda tuturor vicisitudinilor, într-o epocă violentă și coruptă, dragostea îl duce pe tânărul roman pe calea blândeții și a înălțării spirituale. Pentru a-și putea uni soarta cu aleasa inimii lui, sub oblăduirea Sfântului Apostol Pavel, devine el însuși creștin. Alături de personajele fictive, în carte evoluează o serie de figuri istorice reale, începând cu însuși împăratul despre care se spune că a dat foc Romei. Persecuțiile și cruzimile împotriva primilor creștini, concomitent cu descompunerea morală a societății romane a vremii constituie fundalul istoric al desfășurării acțiunii.Personalitate marcantă a literaturii polone și universale, Henryk Sienkiewicz a primit Premiul Nobel „pentru meritele sale excepționale ca scriitor epic“...