Bel-Ami

Bel-Ami este un român de maturitate creatoare, care măr­cheaza apogeul carierei literare a lui Maupassant; este un român despre presă și ari­vism, incluzând experiențe de viață trăite de autor însuși: speranțele și setea nepotolită a lui Georges Duroy strabatand fără țintă bulevardele pariziene, dorința de a pune capăt unei situațîi materiale precare, de a evada dintr-o lume prea îngustă, care ii condamnă pe cei mai buni la eșec, nevoia de a da frâu liber unei ambiții crescânde, cea de a așterne pe hârtie gandu­rile și trăirile sale, într-o formă admirabilă, care să-i ași­gure celebritatea. [...] Citind romanul, pătrundem în atmosfera anilor 1880-1885, în care s-a dezvoltat simțitor societatea capitalistă, în care s-au vehiculat sume enorme de bani prin speculații bancare și s-a instaurat supremația unei categorii de oameni de afaceri necinstiți, care au știut să reducă la tăcere presă, atrăgând-o de partea lor. Liliana Anghel