George Sand a fost la fel de faimoasă pentru romanele sale, ca şi pentru independenţa ei „nefeminină“, obiceiul de a purta haine bărbăteşti şi poveştile de dragoste cu artişti celebri, cum ar fi Alfred de Musset şi Frédéric Chopin. Opera ei este de obicei împărţită în trei perioade, prima de un romantism intens, în care este încadrat şi romanul „Ea şi el“, a doua marcată de interesul ei pentru mişcările umanitare progresiste, iar a treia, cea a aşa-numitelor romane „rustice“.
La publicarea sa, în 1859, romanul „Ea şi el“ a stârnit protestele prietenilor şi fratelui lui Alfred de Musset, care au acuzat-o pe romancieră că a răstălmăcit adevărul istoric după bunul ei plac. În 1833, ea se îndrăgostise nebuneşte de poet. Această aventură romantică şi pasională pe care au trăit-o cei doi a fost transpusă în paginile romanului „Ea şi el“ – Musset în trăsăturile lui Laurent, Sand în cele ale lui Thérèse. De la triumful pasiunii până la tristul ei sfârşit, Thérèse şi Laurent se vor descoperi, se vor iubi şi se vor despărţi, în cursul unei poveşti bizare, frumoase şi pe alocuri întunecate, în care gelozia şi moartea nu sunt niciodată prea departe de cele mai arzătoare dorinţe.
