Doina Ruști

Mistere urbane, calatorii fabuloase, dragoste si moarte. O fata este lovita de o masina in fata Universitatii, tocmai in momentul in care isi striga iubitul, iar sunetele care alcatuiesc numele lui fac o fabuloasa calatorie, producand o serie de incidente, pe care spiritul orasului le favorizeaza. O camasa magica, o calatorie in timp, intamplari stranii in Bucurestiul prezent si fanariot. Scris ca un puzzle, volumul contine 11 povestiri autonome, care pe parcurs se dovedesc legate, alcatuind o alta poveste, in planul secund al cartii. O atmosfera de mister tentacular, povesti de dragoste si moarte si o noua dovada ca in proza fantastica de azi Doina Rusti nu are egal. - Emanuela Ilie O carte fermecatoare si captivanta, plina de mirodenii vechi si condimente noi. Doina Rusti are, indiscutabil, vocatie de "povestasa". - Paul Cernat..

„Bucureştiul fanariot e o urbe care se leagănă zi şi noapte în ritmul moleşitor al manelelor, cufundată în fumul ciubucelor, în superstiţii, zvonuri şi magice arome orientale, şi care se lasă asaltată în răstimpuri de frenezii endemice şi fără obiect, de tristeţi grele şi de melancolii fără nume. Dacă ar fi atât şi tot ar fi de-ajuns.Dar povestirile pe care ni le spune Doina Ruşti, despre iubiri imposibile, sprijinite pe documente şi scrise cu talentu-i bine cunoscut, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relaţii private nemiloase, comportamente surprinzătoare şi habitudini stranii.“ EUGEN NEGRICI..

„Doar ochiul introspectiv al autoarei si talentul sau scriitoricesc fac ca bucati de hartie ingalbenita de trecerea timpului sa fie capabile sa transpuna chipuri si vesminte, moravuri si bizarerii amoroase din peisajul bucurestean fanariot.“ CLAUDIU TURCITU„Un fir epic impletit cu mana sigura a unui povestitor care stie cum sa te ademeneasca, o atmosfera atat de puternica, incat te urmareste multa vreme dupa ce ai inchis cartea. La limita dintre magic si fantastic – in decorul unui Bucuresti pitoresc.“ BIANCA BURTA-CERNAT„Iubiri imposibile, scrise cu talentu-i bine cunoscut, ridica perdeaua de pe o lume surprinzatoare.“ EUGEN NEGRICI 52 DE POVESTIRI DINTR-O LUME HALUCINANTA, CU O GEOGRAFIE INSOLITA, PE CARE DOINA RUSTI A PLASAT-O IN SECOLUL AL XVIII-LEA, DAND NASTERE UNUI ADEVARAT FANARIOT-CULT IN LITERATURA DE AZI. POVESTIRILE SUNT INSOTITE DE ILUSTRATII.„Tocmai se hotarase sa plece, cand o umbra, o persoana de fum, fara fata, i-a spus in soapta ca intalnirea s-a anulat. Domnita mea, a zis servitorul cetos, stapanul nu mai poate sa va primeasca. De ce? – s-a indignat Eleni, ridicand putin vocea, iar ceata de servitor i-a raspuns ca barbatul faimos, Depravatul care crease atatea femei si-o legenda, acel barbat pentru care Eleni se pregatise opt saptamani si cheltuise un galben, ei bine, patronul placerilor era mort.“..

Vie, curgatoare (ca raul din carte, pe malul caruia Doina Rusti isi construieste propriul Macondo, un loc in care nimeni n-are voie sa se uite la ceas), povestea din Ferenike cucereste prin culoare si ingeniozitate. Intamplarile si locurile, casa si moara, fantana, lucrurile (oricat de mari, oricat de mici), pamantul, apa, desi pare ca au corespondent autobiografic unic, fixat in real, se deschid toate inspre simbol si (uneori) fantastic. Iar personajele, cu nume de la pitoresti la stranii, sunt o galerie de tablouri pictate fata-spate, realitate si fictiune. In mijlocul lor, privindu-i cu ochii de atunci si de-acum, e o fetita care poarta rochii pe poalele carora sunt scrise toate numele care i-ar fi placut in locul celui primit. - Lidia Bodea Ferenike reconfirma instinctul infailibil de povestitoare al Doinei Rusti. O proza cinematografica, formidabila, cu rezonante mitologice, in care scenele ni se desfasoara in fata ochilor, iar cateva ruleaza chiar in bucla, continuu, obsedant, ca un memento al suferintelor lumii trecute, privite nu cu detasare, ci cu o limpezime totala, fara brese. - Roxana Dumitrache..

O vara, un sat langa Bucuresti si Lizoanca. Independenta si ursuza, devenita peste noapte inamicul public principal, Lizoanca rascoleste secretele micii comunitati. Varsta de 11 ani devine o matrice epica. Fiecare are o poveste legata de aceasta varsta. Pe masura ce conflictul evolueaza, ies la iveala secrete vechi si sordide, traume legate dramatic de timpul prezent, parti ale unei istorii pe care Lizoanca o ilustreaza.Povestea porneste de la cazul real al unui copil acuzat ca a imbolnavit un sat intreg. „Lizoanca la 11 ani e o experienta narativa intensa, socanta si insolita, pe care doar o prozatoare inzestrata cu vana epica si forta interioara o putea oferi.“ PAUL CERNAT Roman tradus in italiana, spaniola, germana, engleza, macedoneana, sarba, maghiara..

Un bărbat căsătorit, un copil înfiat și un adulter. Plus un premier care scrie pe Facebook. De aici începe povestea autorității și a decăderii ei. Iar în ruinele oricărei societăți se află dorința simplă de a trece strada doar pentru a îmbrățișa alt om.Un roman despre prezentul arzător și istoria individului. Despre noi, astăzi.„O poveste din lumea noastră subțiată și rea, despre lehamite și distorsiune morală, decolorată deriziv.“ TANIA RADU în volumul Chenzine literare„Suită de diorame ale vremii noastre, care surprind perfect spleenul cotidian, însingurarea, veștejirea vieții sociale, dialogul tot mai precar dintre generații, o anumită blazare care stinge de orice pasiune până şi relațiile extraconjugale, filtrarea realității şi viața prin procură, oferite cu generozitate de presa bulevardieră şi rețelele sociale, Mămica la două albăstrele are toate datele unui bestseller.“TUDOREL URIAN, Viața Românească..

Mata Vinerii este un roman in registru fantastic despre bucataria vrajitorilor bucuresteni. Carabusii prajiti, placintele de trandafiri, elixirele de iubire sau lichiorul formicosus sunt numai cateva dintre cele douazeci si una de mixturi vrajite, inventate de o adolescenta cu nume secret. O naratiune cu poveste ferma si cu final surprinzator. Romanul este cel de-al doilea din trilogia fanariota a Doinei Rusti.Mata Vinerii - o jubilatie stilistica, o literatura vitala, cum erau Parfumul lui Suskind, pana la un punct, si Laur al lui Evgheni Vodolazkin, de la alt punct, mai departe. - Dan C. MihailescuLa limita dintre magic si fantastic - in decorul unui Bucuresti pitoresc -, Mata Vinerii traseaza, ca prin vis, limitele unui univers fictional in care se amesteca, in doze potrivite, ca in alambicul unui alchimist, substantele inselatoare ale realului si acelea, atat de pregnante, ale unei irealitati, ce irump in plin cotidian. - Bianca Burta-Cernat Fragment din cartea "Mata Vinerii" de Doina Rusti:"- Tot ce stiu, a zis Perticari, este ca voia sa plece la Brasov! Parea ingrijorat de ceva.- Totusi, ai intrat in casa lui si-ai pus laba, l-ai furat fara remuscari, nu-i asa?Spiritistul zambi, ca si cum voia sa-mi spuna ca n-aveam cum sa-l fortez sa faca marturisiri.- Ai luat o carte verde, pe care era desenata o mata. Vezi ca stiu!?- N-am luat nimic! mi-a spus el, cu acel aer de maxima elocinta prin care adultii insala intuitiile copiilor si-ale oamenilor mai slabi.Apoi, razgandindu-se, povesti repede:- Mi-a spus ca Mata Vinerii vine de la Chisinau. S-o astept la postalion.- Si?- N-a venit! O cunosti?Si eu puteam sa schimb subiectul:- Dar stiai de lichior! Asta inseamna c-ai furat cartea!- Eram prieteni, ti-am spus!Nu-l credeam. Poate c-as mai fi scos ceva de la el, dar in acel moment s-a facut liniste si am aflat scopul petrecerii: Caterina se marita cu Dubois. Dupa fetele lor, era clar ca invitatii stiau pentru ce se afla acolo. Numai eu ramasesem pe dinafara, asta si pentru ca in ultimele zile nu prea dadusem pe-acasa. Totusi, faptul ca nu-mi spusesera era o tradare.In noaptea aceea n-am putut sa inchid un ochi. Imi placea Caterina, dar imi placea si Dubois, iar in visurile mele se infiripase o dorinta subtire pentru francez. Pe-atunci, un barbat insurat era pierdut pentru mine. Nu mai putea fi folosit la ceva. Chiar daca divorta, nu mai conta, era ca o haina purtata. De asta nici n-am mai fost atenta la celelalte intamplari ale serii, cu toate ca am ramas in salon multa vreme, privind cu indiferenta la gurile care hapaneau din bucate, inclusiv din painea cu ciuperci, asteptandu-ma sa scoata la suprafata miciile stafii ascunse in suflet."..

Romania anilor '50.Pe campul din apropierea casei sale, in Campia Baraganului, Tavi, un baiat de treisprezece ani, face o descoperire misterioasa: o fata salbaticita, muta si fara identitate. Cel putin, astfel o percepe Tavi initial. Tot mai intrigat de enigmatica fata, Tavi vrea sa-i afle trecutul.Va putea insa baiatul sa faca fata adevarului tulburator care va iesi la iveala?O poveste captivanta despre destine care se impletesc pe fundalul unui capitol intunecat din istoria Romaniei. O marturie despre supravietuire si despre speranta care rasare chiar si in cele mai intunecate colturi ale trecutului...

Pasiune, muzica si crima in anul de glorie al Bucurestiului interbelic - o poveste de dragoste care a invins timpul!Bucuresti, 1923. In anul unei noi Constitutii, al primului film romanesc si al unei crime care a fascinat imaginatia publicului, Micul Paris era orasul marilor pasiuni si sperante. Pe fundalul unei metropole in plina transformare politica si sociala, viata unei tinere fete se schimba odata cu aparitia celebrului Zavaidoc pe treptele casei sale. Intr-o epoca lipsita de radio, microfon sau discuri autohtone, vocea inconfundabila a artistului rasuna de peste tot, cantand suferinta unui barbat indragostit. El putea fi auzit in localurile pline de fum, in saloanele somptuoase sau in suburbiile animate de acordurile tarafului sau. Zavaidoc nu a fost un simplu cantaret, ci o emblema a unei lumi in stare de orice, aflata la granita dintre traditional si modern.Intalnirea mea cu Zavaidoc s-a produs pe cand incercam sa inteleg arhitectura complexa si parfumul anului 1923, cel mai nebun dintre "anii nebuni". Iar la fiecare pagina de ziar, in fiecare fila de carte, in filmele si in fotografiile inceputului de secol XX, am regasit vocea fara egal a acestui artist, care se misca prin multe medii culturale si canta cu aceeasi pasiune atat opereta, cat si folclor, dar mai ales o muzica vie si epica, a orasului de dupa razboi. Tot ceea ce s-a intamplat in anul 1923 cuprinde forta lui Zavaidoc, venita dintr-o poveste de iubire, imersiv legata de istoria unui an. - Doina RustiScrisul Doinei Rusti este plin de umor, tragism si ferocitate, uneori elemente fantastice si lumina, ca o pictura de Chagall. - Pedro Gandolfo, scriitor si jurnalist chilianUn stil narativ singular. - La Jornada..

S-a născut în 1460 și a ajuns până în zilele noastre. E visător, voluntar, generos. E îndrăgostit. Dar și letal. Numele lui este Zogru.Zogru este o făptură vecină cu silfii, cu elfii, cu spiridușii, cu kobolzii; dacă vreți, îl înrudim cu romanul gotic, dacă vreți, îl înrudim cu romanul fantastic, cu ceea ce înseamnă demonul în romanul rus. Dan C. MihăilescuPlin de umor în unele secvențe, în altele tragic și feroce, uneori fantastic și luminos, ca o pictură de Chagall, ceea ce predomină în această poveste minunată este figura teribilei singurătăți în care se află spiritul uman lipsit de iubire. Pedro Gandolfo, El Mercurio, Santiago de ChileDoina Ruști a scris trilogia fanariotă, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), după ce și-a căpătat consacrarea prin alte două romane de succes, cu miză socială: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2010) ș.a, precum și proză scurtă.Traduse în numeroase limbi de circulație, scrierile ei s-au bucurat de recenzii laudative în multe publicații internaționale. A primit, între altele, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (pentru Fantoma din moară) și Premiul Ion Creangă al Academiei Române (pentru Lizoanca). Este specialistă în simbologie, profesoară la Universitatea din București și scenaristă, membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune...

Dragoste, sclavie, fanarioți – plus un manuscris insolit.Leun, un vlaș în vârstă de șaptesprezece ani, aude un cântec despre București, ca loc al tuturor fericirilor, și străbate Imperiul Otoman ca să ajungă acolo. Este croitor, iar această pasiune îl face să se simtă liber. Dar sensurile mult visatei libertăți se schimbă după ce o întâlnește pe Maiorca. Este anul 1796, iar toată întâmplarea încape într-un document, devenit eroul principal al poveștii. O carte fastuoasă, de o senzualitate molipsitoare, un poem închinat Bucureștiului. Eugen NegriciUn insolit love story, într-un Bucureşti fanariot, zugrăvit cu o ştiinţă destul de rar întâlnită azi, a portretizării, până la tabloul amplu în care simţi cum foşnesc, parcă, detaliile mătăsoase ale picturii bizantine. Ioan Groşan, Observator cultural..

Iubire și aventură, începuturile Internetului, Bucureștiul anilor 2000, iar mai presus de toate alazar, locul în care se nasc poveștile.„Alazarul, pur sentiment al uluirii, este un univers halucinant, convulsiv, absurd, dar și coerent și real, așa cum poate fi doar fantezia, o țară a minunilor, electronică, bizară și imprevizibilă, în care Laura se aventurează, fermecată și obstinată, ca o telematică Alice.“ Roberto Merlo..

Doi studenți de la Litere se îndrăgostesc în mod straniu, după ce intră în contact cu niște paturi mistice. În spatele întâmplării se află un șir lung de povești dintr-o lume mai veche sau mai nouă, palpabilă sau subtilă, dar în mod clar legată de istoria actuală.„Plină de umor în unele secvențe, în altele tragică și feroce, uneori fantastică și luminoasă ca o pictură de Chagall.“ El Mercurio, Santiago de Chile„Cu totul copleșitoare este explozia de expresii originale și fulminante prin care Doina Ruști își descrie personajele.“ La StampaDoina Ruști cunoscută în țară și în străinătate, a scris, printre altele, trilogia fanariotă: Homeric, Mâța Vinerii, Manuscrisul fanariot.Premiul pentru Proză al USR pentru romanul Fantoma din moară.Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române pentru Lizoanca...