Doina Ruști

Mistere urbane, calatorii fabuloase, dragoste si moarte. O fata este lovita de o masina in fata Universitatii, tocmai in momentul in care isi striga iubitul, iar sunetele care alcatuiesc numele lui fac o fabuloasa calatorie, producand o serie de incidente, pe care spiritul orasului le favorizeaza. O camasa magica, o calatorie in timp, intamplari stranii in Bucurestiul prezent si fanariot. Scris ca un puzzle, volumul contine 11 povestiri autonome, care pe parcurs se dovedesc legate, alcatuind o alta poveste, in planul secund al cartii. O atmosfera de mister tentacular, povesti de dragoste si moarte si o noua dovada ca in proza fantastica de azi Doina Rusti nu are egal. - Emanuela Ilie O carte fermecatoare si captivanta, plina de mirodenii vechi si condimente noi. Doina Rusti are, indiscutabil, vocatie de "povestasa". - Paul Cernat..

„Bucureştiul fanariot e o urbe care se leagănă zi şi noapte în ritmul moleşitor al manelelor, cufundată în fumul ciubucelor, în superstiţii, zvonuri şi magice arome orientale, şi care se lasă asaltată în răstimpuri de frenezii endemice şi fără obiect, de tristeţi grele şi de melancolii fără nume. Dacă ar fi atât şi tot ar fi de-ajuns.Dar povestirile pe care ni le spune Doina Ruşti, despre iubiri imposibile, sprijinite pe documente şi scrise cu talentu-i bine cunoscut, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relaţii private nemiloase, comportamente surprinzătoare şi habitudini stranii.“ EUGEN NEGRICI..

„Doar ochiul introspectiv al autoarei si talentul sau scriitoricesc fac ca bucati de hartie ingalbenita de trecerea timpului sa fie capabile sa transpuna chipuri si vesminte, moravuri si bizarerii amoroase din peisajul bucurestean fanariot.“ CLAUDIU TURCITU„Un fir epic impletit cu mana sigura a unui povestitor care stie cum sa te ademeneasca, o atmosfera atat de puternica, incat te urmareste multa vreme dupa ce ai inchis cartea. La limita dintre magic si fantastic – in decorul unui Bucuresti pitoresc.“ BIANCA BURTA-CERNAT„Iubiri imposibile, scrise cu talentu-i bine cunoscut, ridica perdeaua de pe o lume surprinzatoare.“ EUGEN NEGRICI 52 DE POVESTIRI DINTR-O LUME HALUCINANTA, CU O GEOGRAFIE INSOLITA, PE CARE DOINA RUSTI A PLASAT-O IN SECOLUL AL XVIII-LEA, DAND NASTERE UNUI ADEVARAT FANARIOT-CULT IN LITERATURA DE AZI. POVESTIRILE SUNT INSOTITE DE ILUSTRATII.„Tocmai se hotarase sa plece, cand o umbra, o persoana de fum, fara fata, i-a spus in soapta ca intalnirea s-a anulat. Domnita mea, a zis servitorul cetos, stapanul nu mai poate sa va primeasca. De ce? – s-a indignat Eleni, ridicand putin vocea, iar ceata de servitor i-a raspuns ca barbatul faimos, Depravatul care crease atatea femei si-o legenda, acel barbat pentru care Eleni se pregatise opt saptamani si cheltuise un galben, ei bine, patronul placerilor era mort.“..

O vara, un sat langa Bucuresti si Lizoanca. Independenta si ursuza, devenita peste noapte inamicul public principal, Lizoanca rascoleste secretele micii comunitati. Varsta de 11 ani devine o matrice epica. Fiecare are o poveste legata de aceasta varsta. Pe masura ce conflictul evolueaza, ies la iveala secrete vechi si sordide, traume legate dramatic de timpul prezent, parti ale unei istorii pe care Lizoanca o ilustreaza.Povestea porneste de la cazul real al unui copil acuzat ca a imbolnavit un sat intreg. „Lizoanca la 11 ani e o experienta narativa intensa, socanta si insolita, pe care doar o prozatoare inzestrata cu vana epica si forta interioara o putea oferi.“ PAUL CERNAT Roman tradus in italiana, spaniola, germana, engleza, macedoneana, sarba, maghiara..

Dragoste, sclavie, fanarioți – plus un manuscris insolit.Leun, un vlaș în vârstă de șaptesprezece ani, aude un cântec despre București, ca loc al tuturor fericirilor, și străbate Imperiul Otoman ca să ajungă acolo. Este croitor, iar această pasiune îl face să se simtă liber. Dar sensurile mult visatei libertăți se schimbă după ce o întâlnește pe Maiorca. Este anul 1796, iar toată întâmplarea încape într-un document, devenit eroul principal al poveștii. O carte fastuoasă, de o senzualitate molipsitoare, un poem închinat Bucureștiului. Eugen NegriciUn insolit love story, într-un Bucureşti fanariot, zugrăvit cu o ştiinţă destul de rar întâlnită azi, a portretizării, până la tabloul amplu în care simţi cum foşnesc, parcă, detaliile mătăsoase ale picturii bizantine. Ioan Groşan, Observator cultural..

Iubire și aventură, începuturile Internetului, Bucureștiul anilor 2000, iar mai presus de toate alazar, locul în care se nasc poveștile.„Alazarul, pur sentiment al uluirii, este un univers halucinant, convulsiv, absurd, dar și coerent și real, așa cum poate fi doar fantezia, o țară a minunilor, electronică, bizară și imprevizibilă, în care Laura se aventurează, fermecată și obstinată, ca o telematică Alice.“ Roberto Merlo..

Doi studenți de la Litere se îndrăgostesc în mod straniu, după ce intră în contact cu niște paturi mistice. În spatele întâmplării se află un șir lung de povești dintr-o lume mai veche sau mai nouă, palpabilă sau subtilă, dar în mod clar legată de istoria actuală.„Plină de umor în unele secvențe, în altele tragică și feroce, uneori fantastică și luminoasă ca o pictură de Chagall.“ El Mercurio, Santiago de Chile„Cu totul copleșitoare este explozia de expresii originale și fulminante prin care Doina Ruști își descrie personajele.“ La StampaDoina Ruști cunoscută în țară și în străinătate, a scris, printre altele, trilogia fanariotă: Homeric, Mâța Vinerii, Manuscrisul fanariot.Premiul pentru Proză al USR pentru romanul Fantoma din moară.Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române pentru Lizoanca...

S-a născut în 1460 și a ajuns până în zilele noastre. E visător, voluntar, generos. E îndrăgostit. Dar și letal. Numele lui este Zogru.Zogru este o făptură vecină cu silfii, cu elfii, cu spiridușii, cu kobolzii; dacă vreți, îl înrudim cu romanul gotic, dacă vreți, îl înrudim cu romanul fantastic, cu ceea ce înseamnă demonul în romanul rus. Dan C. MihăilescuPlin de umor în unele secvențe, în altele tragic și feroce, uneori fantastic și luminos, ca o pictură de Chagall, ceea ce predomină în această poveste minunată este figura teribilei singurătăți în care se află spiritul uman lipsit de iubire. Pedro Gandolfo, El Mercurio, Santiago de ChileDoina Ruști a scris trilogia fanariotă, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), după ce și-a căpătat consacrarea prin alte două romane de succes, cu miză socială: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2010) ș.a, precum și proză scurtă.Traduse în numeroase limbi de circulație, scrierile ei s-au bucurat de recenzii laudative în multe publicații internaționale. A primit, între altele, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (pentru Fantoma din moară) și Premiul Ion Creangă al Academiei Române (pentru Lizoanca). Este specialistă în simbologie, profesoară la Universitatea din București și scenaristă, membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune...