Pornind de la rezultatele cercetărilor contemporane asupra creierului şi comportamentului, Daniel Goleman propune extinderea conceptului de inteligenţă. Este bine-cunoscut termenul de IQ – coeficientul care măsoară inteligenţa umană înnăscută şi a cărui creștere pe parcursul vieții este discutabilă. Dar Goleman a deschis calea unei psihologii care își îndreaptă atenția asupra unei inteligențe complementare, care chiar poate fi dezvoltată – cea a sentimentelor.
Studiul lui Goleman ne arată cum, atunci când ne înţelegem sentimentele, o situație dificilă în care ne aflăm poate deveni mai limpede. Totodată, această carte a avut efecte de proporții în societatea occidentală: inteligența emoțională se studiază în centre de cercetare, se predă în şcoli şi în universităţi, a ajuns un criteriu pentru angajare sau promovare în carieră, iar programele de educaţie dezvoltate pe baza ei susțin politicile sociale de prevenire a îmbolnăvirilor sau criminalităţii.
