Charlotte Bronte

Povestea lui Jane Eyre de la adolescență la maturitate, inclusiv dragostea ei pentru bogatul dar cinicul domn Rochester, care ascunde un secret teribil, nu trebuie să vă lipsească din bibliotecă.De o sensibilitate morală și spirituală deosebite, epopeea ce se desfășoară undeva în nordul Angliei revoluționează literatura de ficțiune a tuturor timpurilor.Adoptată de un unchi binevoitor care voia să-i ofere o viață mai bună, deoarece părinții săi erau extrem de săraci, viața lui Jane devine un iad când acesta moare. Pentru a scăpa de ea, mătușa o trimite la o școală de fete, dar nici aici necazurile nu o ocolesc. După terminarea studiilor este profesoară, apoi guvernanta copiilor unei familii bogate, în cele din urmă îndrăgostindu-se de domnul Rochester și căsătorindu-se cu acesta.Din păcate, din acel moment nu are parte decât de tristețe, durere și lacrimi amare, ceea ce o determină să fugă și să-și schimbe numele. Moartă de foame, murdară și istovită, este primită de o familie care o îmbrățișează ca pe un membru al ei. Acceptă un post de învățătoare într-un sat și, ca prin minune, devine moștenitoarea unui alt unchi. Dacă Jane Eyre va reuși în cele din urmă să-și găsească fericirea mult visată, vei putea descoperi lecturând această minunată carte, atât în limba română cât și în cea engleză...

„Că pentru a acredita mitul romantic al efemeridelor de geniu, Charlotte Bronte (1816-1855) a creat în scurtul răstimp al vieții o opera remarcabilă. Titlurile ei se succed, cu anxioasă precipitare, la intervale scurte (Jane Eyre, 1847; Shirley, 1849; Vilette, 1853, The Professor, postum, 1857), că tot atâtea încercări de a exorciza un prea timpuriu deznodământ sau, măcar, de a-i suspendă, vremelnic, iminentă.În Jane Eyre, această tensiune tragică pare să afle un răgaz prielnic care îngăduie sinteză fericită a tradiției prozei de analiză, inaugurată în Anglia de Jane Austen, cu fastul crepuscular al romantismului "gotic" și cu spiritul necruțător de observație realistă al romanului epocii victoriene, aflată atunci, la începuturile ei.” (Cornel Mihai Ionescu)..

O BIJUTERIE A LITERATURII ENGLEZEJane Eyre a fost publicat în 1847, sub pseudonimul Currer Bell. Este un Bildungsroman, în care autoarea urmărește emoțiile și experiențele eroinei ponime, de la trecerea la maturitate la pasiunea acesteia pentru Mr. Rochester, eroul romantic byronian și stăpânul moșiei fictive Thornfield Hall. Jane Eyre a revoluționat arta ficțiunii prin internalizarea acțiunii, prin atenția acordată evoluției graduale a sensibilității morale și spirituale a eroinei și prin faptul că toate evenimentele externe sunt colorate de o intensitate a trăirii care fusese până atunci considerată domeniul exclusiv al poeziei. Romanulconține elemente de critică socială și are un puternic nucleu moral, fiind considerat revoluționar prin individualismul personajului principal și prin tratarea unor teme precum relațiile dintre clase sociale, sexualitate, religie și proto-feminism...

Avem de-a face cu un roman sentimental, inregimentat, din capul locului, in traditia critic-moralizatoare a romanului din Anglia, dar cu unul ce nu exclude complet latura sociala si nu ocoleste nici recuzita romanului gotic, cu tot arsenalul sau de motive fantastic-tenebroase menit sa incite curiozitatea cititorului.Revenind la inventarul de motive pentru care Jane Eyre a fost socotita una dintre reusitele incontestabile ale romanului englez din epoca victoriana, izbutind chiar in zilele noastre sa mentina viu interesul cititorilor, cruciala mi se pare - pe langa neprevazutul de actiune si de resort psihologic, pe langa impresia de autenticitate intretinuta de apelul la conventia autobiografica - uimitoarea putere de cuprindere a scriitoarei, capacitatea sa de a aglutina in substanta romanului foarte multe elemente disparate, aparent divergente. Avem de-a face cu un roman sentimental, inregimentat, din capul locului, in traditia critic-moralizatoare a romanului din Anglia, dar cu unul ce nu exclude complet latura sociala si nu ocoleste nici recuzita romanului gotic, cu tot arsenalul sau de motive fantastic-tenebroase menit sa incite curiozitatea cititorului...

Surorile Bronte (Charlotte, Emily si Anne) sunt un adevarat fenomen al literaturii engleze din sec. al XIX-lea. Sarace si talentate, ele razbateau in literatura datorita perseverentei, stoicismului si harului nativ. Debutau impreuna in 1846 cu un volum de poezii semnat de toate trei cu pseudonime: Poems by Currer, Ellis and Acton Bell, incercare total nereusita ca efect comercial. S-au orientat apoi spre proza. Anne Bronte (1820-1849) edita cateva romane, cel mai cunoscut in epoca ramanand Agnes Grey (1847). Sub aceeasi coperta aparea si unicul roman al lui Emily Bronte (1818-1848) La rascruce de vanturi, celebru si astazi, povestind o istorie de o duritate prea putin feminina. Prozele lui Charlotte Bronte (1816-1855) se inscriu la polul celalalt, al suavitatii sentimental-melodramatice, romanele sale avand aerul melancolic al telenovelelor contemporane noua: Shirley (1849), Villette (1853), Profesorul (postum, 1857). Capodopera sa ramane insa Jane Eyre (1847), o coplesitoare poveste de dragoste, sentiment caruia destinul i se opune in diverse feluri (ura si indiferenta oamenilor, hazardul, accidentele nefaste etc.) Subiectul afla insa o rezolvare in cele mai bune traditii ale happy-endului. De un romantism elevat, romanul denota o buna cunoastere a firii si naravurilor omenesti si ramane a fi una dintre cele mai captivante lecturi pentru toate varstele.Traducere din limba engleza de Alexandra Fenoghen...

Jane Jane Eyre este săracă, orfană şi modestă. Viitorul ei pare întunecat.Mătuşa şi vărul lui Jane o urăsc. Viaţa la şcoala Lowood este dură şi periculoasă. Ce putere interioară poate găsi micuţa Jane? Fata porneşte singură prin viaţă, independentă şi dornică de aventură.Domnul Rochester, noul ei stăpân, este cine pare a fi? Ce secrete ţine ascunse la etajul al treilea, de unde noaptea se aud râsete stranii?În căutarea afecţiunii, Jane are parte de lucruri îngrozitoare: cruzime, sărăcie şi tot felul de ispite. Este ea destul de puternică pentru a face doar ceea ce se cade? Oare va exista cineva pentru care să însemne mai mult decât simpla şi sărmana Jane Eyre?..

Jane Eyre este romanul cel mai cunoscut al scriitoarei Charlotte Brontë. A fost publicat în 1847, la Londra, de Smith, Elder & Co., cu titlul Jane Eyre. An Autobiography, sub pseudonimul "Currer Bell"...

Jane Eyre, publicat în1847 de Charlotte Brontë sub pseudonimul Currer Bell, reprezintă unul dintre cele mai apreciate, mai citite și mai importante romane de dragoste din literatura universală. A revoluționat scrierea în proză atât prin conturarea personajului principal feminin atipic, redat în narațiunea la persoana I, cât și prin temele abordate: feminismul, singurătatea și iubirea, sărăcia și diferențele de clasă, spiritualitatea și religia, sexualitatea și datoria morală, importanța independenței femeilor – toate prezentate prin filtrul gotic caracteristic literaturii victoriene. Viața lui Jane Eyre – din copilărie până la vârsta maturizării – îi este înfățișată cititorului drept o autobiografie (așa cum se și subintitula romanul): anii chinuiți, de orfană, petrecuți de protagonistă alături de mătușa și de verii ei la reședința lor, Gateshead Hall; plecarea la pensionul Lowood, unde va cunoaște prietenia adevărată; slujba de guvernantă la conacul Thornfield, unde se îndrăgostește de misteriosul domn Edward Fairfax Rochester și unde are parte de câteva evenimente inexplicabile; timpul petrecut la Moor House, unde descoperă lucruri neprevăzute despre familia ei și despre ea însăși, dar are parte și de perspectiva unei noi iubiri; pentru ca, în final, tânăra Jane să își împlinească destinul.În imprintul Clasici ai literaturii, cititorul român va descoperi romanul într-o traducere semnată de Mirella Acsente, cu o prefață de Cornel Mihai Ionescu.„Felul cel mai concis de a defini importanta contribuie adusa de Charlotte Brontë literaturii mi se pare a fi următorul: ea a atins expresia celui mai elevat romantism prin mijlocirea celui mai frust realism.” G.K. Chesterton„[Citind Jane Eyre,] entuziasmul pe care îl resimțim nu este de scurtă durată. Ne poartă prin tot volumul, fără să ne lase răgaz să analizăm, fără să ne dea voie să ridicăm ochii din pagină.” Virginia Woolf..

După o copilărie dificilă, marcată de sărăcie și lipsuri, tânăra Jane Eyre devine guvernantă la Thornfield Hall, castelul unui gentleman bogat, Edward Rochester. Cu timpul, cei doi încep să se apropie, discută, se înfruntă, învață să se respecte reciproc și, în cele din urmă, se îndrăgostesc unul de altul. Jane întrevede posibilitatea unei vieți liniștite, însă un adevăr cumplit iese la lumină. Rochester pare să ascundă un secret teribil: o prezență amenințătoare bântuie castelul său întunecat. Roman al unei iubiri pătimașe, Jane Eyre continuă să-și impresioneze și astăzi cititorii prin abordarea profundă a unor teme cum ar fi diferențele de clasă, sexualitatea și religia în Anglia victoriană de la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind considerat unul dintre cele mai bune romane din literatura engleză.„Felul cel mai concis de a defini importanta contribuţie adusă de Charlotte Brontë literaturii mi se pare a fi următorul: ea a atins expresia romantismului celui mai elevat prin mijlocirea celui mai frust realism.” (G. K. Chesterton)..

„... Strălucirea focului inimii este aceea care iluminează paginile sale. [...] Noi o citim pe Charlotte Brontë nu pentru observațiile sale despre caractere (căci personajele sale sunt robuste și rudimentare), nici pentru umorul său (căci îi este mohorât și nerafinat), nici pentru viziunea sa filozofică asupra vieții (căci este aceea a fiicei unui pastor de la țară), ci pentru poezia sa. Probabil că acest lucru este valabil pentru toți scriitorii care au, așa cum și ea avea, o personalitate copleșitoare [...]. În ei există o ferocitate veșnic neîmblânzită care e mereu în război cu ordinea general acceptată a lucrurilor și care îi face să dorească sa creeze neîntârziat, în loc să stea și să observe, răbdători. Tocmai această ardoare, care respinge penumbrele și mărunțișurile, este aceea care prinde aripi și trece-n zbor peste traiul zilnic al oamenilor obșinuiți, alipindu-se doar de pasiunile cele mai nedeslușite. Și tot ea este aceea care îi transformă pe scriitori în poeți sau, dacă aleg să scrie în proză, îi face să fie pe deplin lipsiți de îngăduință față de constrângerile acesteia.” (Virginia Woolf)..

Considerat cel mai profund și mai nuanțat roman al lui Charlotte Brontë, Villette, apărut în 1853,este totodată și ultimul pe care scriitoarea îl vede publicat în decursul scurtei sale vieți. Naratoarea Lucy Snowe (reflectare parțial autobiografică – autoarea, la rândul său, știa prea bine ce înseamnă durerea umană și fusese și ea studentă la un pensionat în Bruxelles) părăsește Anglia, în încercarea de a se elibera de trecutul nefericit, de a-și găsi locul în lume, dar și de a-și câștiga singură existența. Destinul o poartă către capitala cosmopolită Villette, unde devine profesoară la un pensionat francez. Aici, dorința ei de a fi independentă și ferită de suferință este confruntată cu sentimente pe care nu credea să le cunoască vreodată – gelozia, iubirea, prietenia. Neobișnuita eroină victoriană Lucy Snowe, surprinzător de actuală și astăzi prin frământările ei, prin cinismul rațional care o guvernează, dar și prin imaginația de care dă dovadă, trebuie să decidă cum va împăca rolul pe care soarta i l-a hărăzit – de femeie, lipsită de venituri, obligată să își poarte singură de grijă­ ­– cu propriile aspirații. Atât forța psihologică a romanului, cât și modul revoluționar în care prezintă conștiința feminină au făcut ca Villette să fie chiar mai apreciat de critică decât Jane Eyre. Virginia Woolf decreta că este „[...] cel mai bun roman al lui Charlotte Brontë”...