Cu umor si documentare minutioasa, chirurgul Catalin Vasilescu ne introduce in lumea unor operatii, practici, experimente si descoperiri medicale a caror influenta asupra sanatatii umane este ori benefica, ori de-a dreptul nociva. Astfel, ajungem sa cunoastem chirurgi celebri care voiau sa salveze vieti prin asumarea unor riscuri uriase si prin adoptarea unor practici dintre cele mai scandaloase. Bestiarul se adreseaza oricui este interesat de progresul medical in general si de felul in care chirurgia poate salva sau distruge vieti. Am citit cartea chirurgului Catalin Vasilescu cu un complicat amestec de perplexitate si adeziune admirativa. Perplexitate, pentru ca imi deschidea perspective nebanuite spre istoria medicinei, provocand un neasteptat orizont de interogativitate, o combinatie palpitanta de cunoastere si traire. Admiratie, pentru ca intalneam, la fiecare pagina, un condeier profesionist, un scriitor capabil sa combine cu naturalete realismul documentar, suprarealismul unor conjuncturi miraculoase, umorul, drama, surpriza. Istoria lumii se impleteste cu destinul privat al personajelor invocate si deschide spre reflectii neconventionale despre dimensiunea trupeasca a spiritului si despre dimensiunea spirituala a corporalitatii. Catalin Vasilescu se inscrie cu gratie in seria de medici-scriitori si ganditori, ilustrata, la noi, de Vasile Voiculescu, C.D. Zeletin, Emil Brumaru s.a. Parodiind titlul ales de autor pentru cartea sa, il asigur pe cititor ca are in mana un text... bestial. - Andrei Plesu..

„Oamenii de știință sunt priviți de publicul larg drept elita națiunii. Cu cât prestigiul lor este mai mare, cu atât va fi mai accentuată tentația de a‑i înfățișa ca reprezentanți ai ei. Se instalează astfel o tensiune între tendința de a le atribui marilor cercetători rolul de purtători ai prestigiului național și semnificația universală a rezultatelor muncii lor.  În vremuri pașnice, ceea ce îi deosebește pe cercetătorii din comunități diferite nu va atrage prea mult atenția. Cu totul altfel stau lucrurile atunci când adversitățile dintre statele naționale degenerează în conflicte și confruntări armate. O asemenea confruntare, fără precedent ca amploare, pierderi, sacrificii și suferințe, a fost Primul Război Mondial. Cei mai reprezentativi oameni de știință nu mai puteau acum să evite un răspuns lipsit de echivoc la întrebarea: ce este pentru ei mai presus de orice – cauza patriei, care îi opunea colegilor din țările vrăjmașe, sau, dimpotrivă, cauza cercetării științifice, situată deasupra lucrurilor ce pot despărți comunitățile omenești?“ — MIRCEA FLONTA, CĂTĂLIN VASILESCUPe copertă sunt reproduse portretele unora dintre cei mai importanți semnatari ai Manifestului celor 93: Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff, Adolf von Harnack, Fritz Haber, Max Planck, Ernst Haeckel, Wilhelm Röntgen...