n aceasta opera de amploare, Iain McGilchrist ne prezinta o explorare fascinanta a diferentelor dintre emisfera stanga si cea dreapta a creierului si modul in care aceste diferente au afectat societatea, istoria si cultura. McGilchrist porneste de la cele mai cercetari in neurostiinta si psihologie pentru a dezvalui ca diferenta este una profunda: emisfera stanga este orientata spre detalii, ordine, ratiune in timp ce cea dreapta are o mai mare inclinatie catre experienta, flexibilitate si generozitate. McGilchrist ne conduce intr-o calatorie prin istoria culturii occidentale, ilustrand tensiunea dintre aceste doua lumi, asa cum este revelata in gandirea si credinta ganditorilor si artistilor de la Eschil la Magritte.
O explorare fascinanta a fiintei umane, fara precedent in lumea psihologiei si a neurostiintelor!
Psihiatru si profesor universitar, cercetator in domeniul neurostiintelor, autorul Iain McGilchrist ne ofera o opera de amploare, Stapanul si emisarul sau, carte la care a lucrat aproape doua decenii si care discuta diferentele dintre cele doua emisfere ale creierului si efectele acestora asupra societatii, istoriei si culturii umane. De ce este creierul impartit in emisfera stanga si in emisfera dreapta? Acest aranjament biologic rafinat i-a nedumerit pe cercetatori secole la rand! Bazata pe o vasta analiza a cercetarilor in domeniul neurostiintelor, Stapanul si emisarul sau ilustreaza cu dovezi biologice, neurostiintifice, psihologice si istorice ca diferenta dintre emisfere este profunda si ne modeleaza lumea in care traim: nu este vorba aici de o simpla impartire a functiilor intre emisfere, cat mai ales de interactiunea dintre doua moduri in sine, coerente dar incompatibile, de a experimenta si modela lumea:
• emisfera dreapta, Stapanul, are viziune de ansamblu, flexibilitate si generozitate; intelege contextul, intregul, spatiul, adancimea, necuprinsul, misterul, taina, perspectiva si rostul partilor in dansul lor impreuna spre o continua si neincetata generare a creatiei;
• emisfera stanga, Emisarul, este orientata spre detalii, prefera mecanicitatea in locul fiintelor vii si este inclinata sa isi implineasca propriile interese; intelege partile, functia fiecarei bucati din intreg, liniaritatea, focalizarea, detaliul, cunoscutul, stadiul de claritate si definitul.
Aceasta diferentiere intre emisferele cerebrale explica originile muzicii si ale limbajului si ne ofera o noua priveliste asupra istoriei filosofiei, precum si a evolutiei bolilor mintale. McGilchrist ne poarta intr-o calatorie prin istoria lumii occidentale urmarind tensiunea dintre aceste doua lumi cerebrale asa cum a fost ea vizibila in curentele de gandire si in credintele marilor filosofi si artisti, de la Asclepius la Magritte.
McGilchrist argumenteaza ca, in ciuda modului clar inferior de a privi si intelege realitatea, influenta emisferei stangi asupra lumii moderne este intr-o crestere fara precedent, acest fapt avand potentiale consecinte dezastruoase pentru noi toti. Importanta contributiei emisferei stangi la realizarile de pana acum ale umanitatii si la ceea ce am devenit noi nu este de subestimat, insa ceea ce spune McGilchrist cu aceasta opera, care incearca sa ne deschida ochii pana nu este prea tarziu, este ca ea trebuie sa-si gaseasca locul potrivit in relatia cu emisfera dreapta pentru a-si putea indeplini rolul crucial pe care il are.
