Formarea capitalismului este un proces istoric lent și profund, modelat de secole de transformări succesive. Alchimia capitalismului urmărește acest parcurs fascinant: de la primele forme de troc și apariția banilor, la acumularea averilor, baterea monedelor și până la metamorfozele moderne ale banilor, marcate de devalorizări, revoluții financiare, hiperinflație și piețe bursiere, culminând cu apariția monedelor digitale.
Cartea explică mecanismele capitalismului în detaliu, împletind perspective care datează încă din vremea lui Aristotel cu analize contemporane ale specialiștilor. Rezultatul este o panoramă amplă a impactului acestui sistem: restructurarea profundă a societăților, concentrarea și amplificarea puterii, generarea prosperității, dar și a inegalităților, stimularea progresului și a inovațiilor care au remodelat lumea modernă.
Îmbinând mitul paradisului pierdut cu promisiunile tehnologiei, autorul examinează fascinația contemporană pentru automatizare, seducția unei lumi guvernate de acumulare. O reflecție incisivă despre sensul bogăției, natura valorii și prețul pe care societatea îl plătește pentru mirajul prosperității.
Acest eseu este un periplu filosofic fără precedent în istoria banilor și a capitalismului, de la primele schimburi cu silex până la economia digitală contemporană. Cristian G. Năstașa oferă o arheo-genealogie impresionantă a sistemelor economice, dezvăluind cum simpla monedă s-a transformat într-un instrument sofisticat de dominație și de construcție a subiectivității. Plecând de la mitologia greacă și economia mesopotamiană, traversând cruciadele medievale, revoluțiile monetare și nașterea corporațiilor moderne, autorul deconstruiește cu luciditate mecanismele prin care capitalul modelează nu doar piețele, ci însăși conștiința umană. Printr-o erudiție remarcabilă, eseul îmbină magistral analiza economică cu filosofia critică, psihanaliza și teoria socială, oferind o perspectivă inedită asupra relației noastre cu banii, consumul și valoarea. O lectură esențială pentru cei care doresc să înțeleagă nu doar istoria economică, ci și modul în care „spectrul monetar” s-a transformat dintr-un simplu instrument de schimb în chiar substanța realității, configurând identitatea, dorințele și viitorul colectiv.
