Dezvoltarea fara precedent a dreptului international penal, incepand cu ultima decada a secolului trecut, a facut posibila aducerea, in fata jurisdictiilor internationale penale, a unui numar de lideri politici sau comandanti militari, in scopul de a se stabili raspunderea acestora pentru comiterea unor fapte care „socheaza constiinta umanitatii”. Daca spectaculozitatea procesului international penal si particularitatile mecanismelor jurisdictionale construite pentru a pune capat impunitatii in cazul comiterii de crime internationale au generat o literatura juridica bogata si variata, lucrarea de fata isi propune sa analizeze latura substantiala a acestui domeniu, aplecandu-se asupra conceptului integrator de „crima internationala”.
Care sunt faptele ce se subsumeaza notiunii de „crima internationala”? Care sunt elementele de specificitate ale crimelor internationale? Exista anumite trasaturi comune care le unesc si principii ce asigura o unitate de regim juridic aplicabil acestei categorii? Sunt intrebari al caror raspuns este cautat in paginile prezentei monografii, prin raportare la principalele surse ale dreptului international penal – tratatul si jurisprudenta -, dar si printr-o abordare interdisciplinara, avand in vedere spatiile de interferenta cu dreptul international general, dreptul international umanitar sau dreptul international al drepturilor omului.
