O poveste fascinantă, aproape că o călătoria inițiatică, scrisă pe gustul citiorilor maturi și pe înțelesul cititorilor mici.
Puritatea, spiritul tânăr, Suflul Divin se întrețes creionând universul unei lumi a copilăriei într-un text de o limpezime proprie izvoarelor și doar arareori scriiturii.
Fetiță-cu-bujori-în-obrăjori-fluturi-în-par se mărturisește pe sine, spunând: Eu construiesc bărci pentru că viață înseamnă călătorie în necunoscut, îmi place să simt vântul în plete în timp ce mă las dus de valuri. Nu știi unde poți ajunge, însă barcă te poartă acolo unde sufletul tău știe că trebuie să ajungi pentru a te găși pe ține însuți și să te refaci după oboseală. Așa că, nu porniți cu gândul, ci cu sufletul în căutarea înțelepciunii și sensului. Tot ce la suprafață pare într-un fel, în adâncime este altfel. Când palmele au obosit și tălpile nu mai știu încotro, atunci deschide-ți inima să-ți urmezi calea către miez.
O carte că un zbor spre înalturi cu aripile deschise într-o lume plină de nuanțe calde și golită de umbre în care umanul și arborele poartă conversații firești, călătoresc și își descoperă sufletele îngemănate.
