Fascinant, misterios, înspăimântător, Timur Lenk este un personaj mitologic. Pictorii, sculptorii şi scriitorii au realizat portrete reale sau imaginare ale acestui cuceritor, iar în Uzbekistanul de astăzi este considerat erou naţional.
Timur Lenk (1336−1405) a ajuns la putere la vârsta de 40 de ani. Strateg de geniu, mânat de ambiţie, sprijinindu-se pe mitul lui Ginghis Han, şi-a întins imperiul în toată stepa Asiei. Armatele sale au răspândit groaza, atacurile erau nemiloase, victoriile fulgerătoare, iar cuceririle imense. Dar, în acelaşi timp, erau efemere — teritoriile au fost din nou pierdute.
Marcat de contradicţii, Timur Lenk, ultimul moştenitor al cavalerilor nomazi, a devenit sedentar, aşezându-se la Samarkand, oraş transformat în capitală. Deşi Timur Lenk era musulman, la banchetele care sărbătoreau victoriile sale de pe câmpul de luptă, băutura curgea gârlă. Mare amator de artă, era de o barbarie nemaiauzită faţă de cei învinşi. După chipul şi asemănarea lui, moştenirea timuridă este paradoxală. Deşi nu a mai rămas nimic din imperiul său, Timur Lenk şi-a construit un mit care continuă şi astăzi să existe şi care marchează modul de viaţă, arta şi religia unor popoare din Asia Centrală.
